Locul „misterios” de unde ar fi venit obiectul interstelar 3I/ATLAS

De unde ar putea veni 3I/ATLAS? Astronomii par să se apropie de aflarea vârstei și originii cometei interstelare 3I/ATLAS, care se îndreaptă în prezent spre centrul sistemului nostru solar.

De unde ar putea veni 3I/ATLAS? Un nou studiu care a analizat ultimii 4 milioane de ani din călătoria cometei prin Calea Lactee sugerează că acest vizitator interstelar provine de la o distanță uriașă, posibil dintr-o regiune aflată la granița unde se întâlnesc cele mai vechi și cele mai tinere stele ale galaxiei. Dacă ipoteza este corectă, 3I/ATLAS ar putea fi o relicvă a galaxiei timpurii, veche de miliarde de ani, poate chiar mai veche decât Soarele.

• Ce se întâmplă cu creierul atunci când lucrezi în echipă?
• Locul în care trăiești influențează ce greutate ai, arată un nou studiu

Descoperită la sfârșitul lunii iunie și confirmată de NASA la începutul lui iulie, 3I/ATLAS este o cometă neobișnuită, a cărei viteză uimitoare și traiectorie atipică indică o origine dintr-un alt sistem stelar. Este al treilea obiect interstelar detectat vreodată, după 1I/‘Oumuamua și 2I/Borisov, și pare a fi și cel mai mare, cu un diametru estimat între 4,8 și 11,2 kilometri. În prezent, cometa se află într-un adevărat „tur cosmic” prin sistemul nostru solar interior: a trecut pe lângă Marte pe 3 octombrie, urmând să atingă punctul cel mai apropiat de Soare pe 30 octombrie, potrivit NASA. După aceea, va părăsi din nou sistemul nostru solar, trecând pe lângă Jupiter în martie 2026, înainte de a dispărea definitiv din raza de observație.

Cometa nu prezintă niciun pericol pentru Pământ, subliniază LiveScience.

De unde ar putea veni 3I/ATLAS?

Deși traiectoria imediată a cometei poate fi prezisă cu ușurință, originea ei este mult mai dificil de determinat.

Deplasându-se cu o viteză de aproximativ 210.000 km/h, un record pentru obiectele interstelare, acest „bulgăre de gheață rătăcitor” a fost influențat timp de milioane, poate chiar miliarde de ani de către forțele gravitaționale ale nenumăratelor stele din Calea Lactee. Așa cum NASA folosește gravitația planetelor pentru a „catapulta” sondele spațiale spre orbite mai îndepărtate, tot așa 3I/ATLAS ar fi putut fi deviată de gravitația stelelor masive aflate în drumul ei.

Un nou studiu, publicat pe platforma științifică arXiv, a încercat să identifice ce stele apropiate ar fi putut influența orbita cometei. Folosind datele telescopului spațial Gaia al Agenției Spațiale Europene (ESA), cercetătorii au urmărit înapoi traiectoria cometei pe o perioadă de 4,27 milioane de ani, identificând 62 de stele pe care obiectul interstelar le-ar fi putut întâlni de-a lungul drumului.

După analizarea detaliată a mişcărilor, vitezelor și dimensiunilor acestor stele, autorii au concluzionat că niciuna nu a modificat semnificativ orbita cometei, ceea ce sugerează că 3I/ATLAS nu provine din vecinătatea noastră galactică.

„Am descoperit că niciuna dintre stelele din apropierea Sistemului Solar nu poate explica traiectoria și viteza mare a cometei 3I/ATLAS”, a declarat autorul principal al studiului, Xabier Pérez-Couto, doctorand în astrofizică la Universitatea din A Coruña (Spania). Doar o stea aflată în apropiere, având aproximativ 70% din masa Soarelui, pare să fi influențat ușor traiectoria cometei, dar efectul este neglijabil, au precizat cercetătorii.

Un obiect de la marginea galaxiei

Acest lucru i-a determinat pe autori să concluzioneze că „3I/ATLAS este un obiect foarte vechi, care călătorește de miliarde de ani și provine de la granița discului subțire al galaxiei”, a explicat Pérez-Couto.

Ce este special la această regiune? Galaxiile spirale, precum Calea Lactee, își împart stelele în două componente principale: discul subțire și discul gros.

Discul subțire, mai tânăr și mai îngust, conține majoritatea stelelor și gazelor din care se nasc altele noi, bogate în elemente grele (mai grele decât hidrogenul și heliul), moștenite de la generațiile anterioare de stele. Discul gros, mai vechi și mai extins, nu mai formează stele și conține o populație mai mică de stele bătrâne, sărace în metale, potrivit Universității de Tehnologie Swinburne (Australia).

Dacă 3I/ATLAS provine cu adevărat din zona de graniță dintre aceste două discuri, ar însemna că este incredibil de veche, posibil de 10 miliarde de ani, adică de peste două ori mai veche decât Soarele nostru, care are aproximativ 4,6 miliarde de ani.

Potrivit lui Pérez-Couto, cometa ar fi putut fi „expulzată din discul primordial al unui sistem planetar format timpuriu”, ceea ce o transformă într-o veritabilă capsulă a timpului din istoria timpurie a Căii Lactee.

Totuși, studiul recunoaște și limitele sale: analizând doar stelele din vecinătatea Sistemului Solar, cercetătorii acoperă doar o mică parte din lunga istorie a cometei, astfel că originea sa exactă rămâne incertă.

Pe măsură ce 3I/ATLAS continuă să traverseze Sistemul Solar, instrumentele științifice de pe Pământ, de pe Marte și din jurul lui Jupiter vor avea ocazia să o studieze în detaliu. Analiza compoziției chimice a acestui obiect interstelar ar putea oferi indicii esențiale despre locul său de origine și, poate, o fereastră unică spre trecutul îndepărtat al galaxiei noastre.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronomii au descoperit, în premieră, că „planetele nou-născute” sapă inele cosmice

Imagini de la NASA dezvăluie ce rămâne în urma ghețarilor care se topesc în Alaska

O gaură neagră care explodează ar putea dezvălui fundamentele Universului

Experimentul FASER sau vânătoarea de particule de fantomă