Pe un monument din calcar, denumit „Piatra de Fundație”, arheologii au identificat o regină mayașă puternică și extrem de rară, care a condus orașul Cobá în secolul al VI-lea d.Hr. Această descoperire adaugă un capitol captivant în istoria orașului: o perioadă de conducere feminină.
Descoperită în 2024, Piatra de Fundație oferă deja informații remarcabile despre acest oraș fascinant. Inscipțiile sale sunt în curs de descifrare. Numele Cobá, care înseamnă „orașul apelor agitate”, provine de la cele patru lacuri în jurul cărora erau construite locuințele nobililor și miile de case ale locuitorilor de rând, potrivit Live Science.
Orașul Cobá a prosperat din anul 350 î.Hr. până în secolul al XIV-lea. Analizând sculpturile monumentului — care conțin 123 de panouri cu hieroglife ce relatează istoria orașului — arheologii au confirmat că Ix Ch’ak Ch’een, o femeie, a fost conducătoarea Cobá în secolul al VI-lea d.Hr.
Conducerea feminină era un fenomen extrem de rar în acea perioadă, ceea ce face această descoperire unică, scrie InterestingEngineering.
Pe lângă identitatea reginei, cercetătorii au obținut și alte informații importante: despre date, evenimente istorice, nume personale și nume de zeități dintr-o perioadă marcată de frământări în istoria civilizației mayașe, potrivit unui comunicat tradus.
Piatra de Fundație este primul monument din Cobá asociat direct cu un corp de apă. Descoperit lângă un rezervor natural, în apropierea celei mai înalte piramide din Yucatán, monumentul prezintă inscripții ample legate de șarpele witz, simbol care ilustrează mitul de întemeiere al orașului. Prin asocierea simbolului șarpelui (conectat cu apa) cu acest monument, mayașii au legat direct puterea politică de elementul apei, element sacru și esențial în cosmologia lor.
Arheologii au reușit să descifreze o parte dintre simboluri și să restaureze pasaje erodate, ceea ce a dus la identificarea reginei. Potrivit sursei LBV, Ix Ch’ak Ch’een ar fi condus Cobá în secolul al VI-lea d.Hr. și ar fi avut o alianță puternică cu o mare putere mayașă. Cercetătorii au folosit și alte 23 de stele (monumente sculptate) pentru a corela informațiile și a interpreta textele.
Mayașii erau maeștri ai măsurării timpului, astfel că cercetările au început de la o dată exactă: 12 mai 569 d.Hr.
În acea zi, regina Ix Ch’ak Ch’een a avut un rol central în instituirea unei funcții politico-militare de rang înalt, kaloomte’, la Kehwitznal. Potrivit Archaeology News, regina a fost implicată și în alte proiecte monumentale, precum construcția unui teren pentru jocul cu mingea.
Variante ale numelui reginei au fost identificate și pe stela 30, oferind indicii suplimentare. Legăturile dintre domnia ei și zeul K’awaiil sunt evidente, iar Piatra de Fundație evidențiază și relația ei cu alte zeități protectoare, conectând în mod constant puterea regală cu miturile și simbolismul spiritual al apei.
Unele inscripții sugerează, de asemenea, alianțe sau relații diplomatice puternice cu alți conducători mayași, un detaliu semnificativ având în vedere că, de fapt, Cobá a fost timp de secole un important centru urban și politic.
Potrivit Archaeology News, monumentul Piatra de Fundație reflectă o cultură în care autoritatea politică era profund legată de ritual, mit și istorie.
Calendarul mayaș avea o metodă precisă de a prezice eclipsele
Un altar vechi de 1.300 de ani al mayașilor ar ascunde un sistem necunoscut de măsurare a timpului
„Tărâmul jaguarului alb”: O scrisoare veche de 327 de ani a dezvăluit un oraș mayaș antic pierdut
Mayașii și-ar fi binecuvântat terenurile de sport cu ardei iute și plante halucinogene