Bombă cu ceas: Peste jumătate dintre „semnele vitale” ale Pământului sunt pe roșu

„Semnele vitale” ale Pământului sunt pe roșu. Fără reduceri drastice ale emisiilor, există riscul ca Pământul să intre pe o „traiectorie de seră” periculoasă, care ar putea duce la un haos climatic complet. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale unui nou raport ce arată că 22 dintre cele 34 de „semne vitale” ale planetei sunt acum în alertă roșie, un indiciu clar că Pământul se află într-o stare critică.

„Semnele vitale” ale Pământului reprezintă indicatori ai sănătății planetei, precum concentrațiile de dioxid de carbon și metan din atmosferă, cantitatea de căldură acumulată în oceane, fluctuațiile nivelului mărilor și procentajul anual de zile extrem de fierbinți în comparație cu media din perioada 1961-1990.

• Un nou studiu schimbă tot ce știam despre modul în care funcționează memoria
• Oamenii de știință au descoperit cheia pentru supraviețuirea celulelor cerebrale

Majoritatea acestor indicatori au atins niveluri record în 2024, iar 2025 pare să urmeze aceeași direcție, potrivit raportului publicat pe 29 octombrie în revista BioScience.

„Acest raport este atât un avertisment, cât și un apel la acțiune. Anul 2024 a fost cel mai fierbinte an înregistrat vreodată în epoca modernă și, probabil, cel mai cald din ultimii 125.000 de ani. Căldura oceanelor și pierderea gheții au atins cote record. Temperaturile globale de la suprafață au depășit pentru prima dată cu 1,5°C nivelurile preindustriale pe o perioadă de 12 luni. De asemenea, am asistat la incendii record și la cel mai extins episod de albire a coralilor din istoria recentă”, a declarat William Ripple, profesor emerit de ecologie la Universitatea de Stat din Oregon (SUA) și coautor al studiului.

„Semnele vitale” ale Pământului sunt pe roșu. Ce este de făcut?

Ripple și colegii săi au stabilit pentru prima dată metodologia de măsurare a „semnelor vitale” ale Pământului în 2020. După cinci ani, avertizează că planeta se apropie de o serie de „puncte de cotitură” care ar putea declanșa un regim de seră auto-susținut, o stare în care încălzirea globală ar continua accelerat chiar și după o reducere semnificativă a emisiilor de carbon.

În prezent, Pământul este cu 1,2°C mai cald decât media din perioada 1850-1900. Dacă țările nu vor implementa politici climatice suplimentare, scenariul numit adesea „costul inacțiunii”, planeta ar putea ajunge la o creștere de 3,1°C până în anul 2100. O astfel de schimbare rapidă ar marca sfârșitul Holocenului, perioada de stabilitate climatică începută acum aproximativ 11.000 de ani, după ultima eră glaciară.

„Istoricii consideră că această stabilitate climatică a permis dezvoltarea agriculturii, apariția așezărilor permanente și ascensiunea civilizațiilor umane. Acea stabilitate este acum înlocuită de o perioadă de schimbări rapide și periculoase”, se arată în raport.

Creșterea accelerată a temperaturilor sporește semnificativ riscul de a depăși punctele critice ale climei, cum ar fi prăbușirea calotelor glaciare sau topirea permafrostului bogat în carbon. Dacă aceste sisteme cedează, atât capacitatea Pământului de a reflecta energia solară înapoi în spațiu, cât și abilitatea sa de a stoca carbon scad dramatic, amplificând încălzirea globală și declanșând un efect de domino.

„Depășirea unui punct critic ar putea provoca o cascadă de alte colapsuri, majoritatea cu efecte destabilizatoare. În cel mai rău caz, acest proces ar putea împinge sistemul climatic către o traiectorie de tip ‘Pământ cu efect de seră’, care ar transforma fundamental planeta, cu efecte devastatoare asupra ecosistemelor și umanității”, au scris cercetătorii.

Cele 4 amenințări majore

Această traiectorie de seră este una dintre cele patru amenințări climatice majore identificate în raport. Celelalte trei sunt pierderea biodiversității, scăderea resurselor de apă dulce și încetinirea sistemului de curenți oceanici Atlantic Meridional Overturning Circulation, care transportă căldură spre emisfera nordică, enumeră LiveScience.

Dar acestea nu sunt singurele efecte ale schimbărilor climatice. „Încălzirea globală are numeroase consecințe, de la prăbușirea calotelor glaciare și inundarea coastelor, până la creșterea fenomenelor meteorologice extreme. Încălzirea globală este direct proporțională cu cantitatea de carbon pe care o eliberăm în atmosferă. De aceea, prioritatea absolută trebuie să fie decarbonizarea rapidă, pentru a stabiliza temperatura la niveluri sigure”, a explicat Michael Mann, coautor al raportului și director al Penn Center for Science, Sustainability and the Media.

„Fiecare an de întârziere aduce riscuri și costuri mai mari. Putem limita dezastrul doar dacă acționăm acum, tratând această situație ca pe adevărata urgență care este”, a adăugat Ripple.

Există însă și motive de speranță. „Unele țări au renunțat complet la cărbune și au redus semnificativ scurgerile de metan”, a spus Ripple. (Regatul Unit, Irlanda, Elveția, Norvegia și alte state europene nu mai folosesc deloc cărbune pentru producerea de energie electrică, iar Uniunea Europeană și Nigeria au făcut progrese notabile în reducerea emisiilor de metan.)

„Rata defrișărilor din Amazon a scăzut considerabil sub noua conducere, capacitatea energiei regenerabile atinge record după record, iar vânzările de vehicule electrice continuă să crească”, a mai adăugat el.

Vă recomandăm să citiți și:

Avertisment: Intervențiile climatice în oceane au nevoie de o guvernanță mai puternică

Cutremurele alimentează viața din adâncurile Pământului, arată un studiu

Test de cultură generală. Mai putem opri schimbările climatice?

Schimbările climatice duc la apariția unor noi anotimpuri, spun cercetătorii