Găina, în diversele moduri în care poate fi gătită, este una dintre cele mai consumate cărni din lume. În Statele Unite, un american mănâncă în medie aproximativ 45 de kilograme de carne de pui pe an, potrivit National Chicken Council. Cu o astfel de cantitate ai putea sculpta un pui mai mare decât un ciobănesc german. Dar de ce nu mâncăm lebede sau alte păsări? De ce găina a devenit pasărea preferată a omenirii?
De ce nu mâncăm lebede sau pescăruși, dar mâncăm găini? Răspunsul scurt: pentru că acestea sunt ușor de crescut și nu zboară.
Originea domesticirii găinilor are mii de ani vechime. Charles Darwin a sugerat primul că găinile descind din găina roşie de junglă (Gallus gallus), datorită asemănărilor fizice și comportamentale. Cercetările genetice recente au arătat însă că găina domestică este un hibrid: a moștenit cea mai mare parte a genomului de la Gallus gallus, dar genele responsabile pentru pielea galbenă provin de la o altă specie, probabil găina sălbatică cenușie (Gallus sonneratii).
Locul exact al domesticirii nu este sigur. Dovezile arheologice (reprezentări și oase) sugerează că animalul ar fi fost crescut pentru prima dată în Valea Indului, în jurul anului 2000 î.Hr. Alte studii mai recente plasează momentul între 1650 și 1250 î.Hr. Imperiul Roman a contribuit decisiv la răspândirea păsărilor și a ouălor lor ca aliment, dar abia în secolul XX găina a devenit atât de importantă în dieta globală. Lipsa cărnii roșii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a accelerat ascensiunea sa în farfurii.
Succesul găinii i se datorează și temperamentului său: este lentă, ușor de prins și docilă. Strămoșii săi erau deja obișnuiți să trăiască în preajma oamenilor, ceea ce le-a făcut candidați perfecți pentru domesticire. Inițial, se crede că găinile au fost crescute nu pentru hrană, ci pentru lupte de cocoși, un spectacol popular care le-a ajutat să se răspândească pe glob. Ulterior, au ajuns mai valoroase în oală decât în arenă.
Și alte păsări sunt comestibile, dar nu la fel de practice. Porumbeii, de exemplu, au fost consumați de mii de ani, iar puii tineri crescuți special (squab) sunt considerați o delicatesă. Totuși, reproducerea lor e complicată, deoarece puii trebuie hrăniți cu „lapte de gușă” în primele zece zile de viață, iar împerecherea artificială este imposibilă. „Ai nevoie de un mascul și o femelă de fiecare dată când vrei un pui. Este un proces lung și mult mai intens decât la găină sau curcan”, explică Ariane Daguin, fondatoarea D’Artagnan Foods.
Chiar și lebedele au fost cândva pe masă. În Europa Occidentală, lebăda de vară era crescută și servită la curțile lui Henric al VIII-lea și Elisabeta I, dar gustul ușor de pește și dificultatea de gătire au făcut-o să dispară din meniu, scrie IFL Science.
Pe scurt, mâncăm găini pentru că sunt ușor de crescut, de preparat și au un gust care este apreciat de aproape toată lumea. Iar faptul că strămoșii noștri s-au bucurat mai întâi să le vadă luptând înainte de a le găti a contribuit și el la succesul lor global.
Cercetătorii au reușit să inverseze boala Alzheimer cu „medicamente supramoleculare”
Trucul „periculos” prin care îl poți face pe ChatGPT să-ți ofere răspunsuri mai bune
Cercetătorii au descoperit cum s-ar putea curăța creierul nostru de un parazit comun
Legătura dintre ochi, îmbătrânire și riscul cardiovascular a fost, în sfârșit, descoperită