De-a lungul vieții, creierul trece prin 5 „epoci”, arată un studiu amplu

Creierul uman nu este un mecanism fix, ci un organ flexibil, care își schimbă constant structura. Cercetători de la Universitatea Cambridge (Anglia) și Universitatea din Pittsburgh (SUA) au identificat patru momente-cheie în evoluția conexiunilor cerebrale, de la naștere până la vârsta înaintată. Aceste schimbări apar în jurul vârstelor de 9, 32, 66 și 83 de ani, astfel creierul trece prin 5 „epoci”: copilăria, adolescența, maturitatea, îmbătrânirea timpurie și îmbătrânirea avansată.

De-a lungul vieții, creierul trece prin 5 „epoci”. Analiza RMN-urilor a peste 3.800 de persoane neurotipice, cu vârste cuprinse între câteva luni și 90 de ani, arată că arhitectura creierului suferă transformări majore în aceste momente.

• Cât de sănătos este un pahar de vin în fiecare zi?
• Marte are o influență surprinzătoare asupra climei Pământului

Prima etapă, de la naștere la 9 ani, este marcată de o creștere rapidă a materiei cenușii și a materiei albe. Pe măsură ce copilul se apropie de pubertate, rețelele cerebrale „supradezvoltate” sunt ajustate prin eliminarea conexiunilor inutile, crescând eficiența funcționării lor.

A doua epocă, adolescența, este caracterizată de producerea intensă a hormonilor sexuali și de continuarea dezvoltării materiei albe. Rețelele cerebrale se rafinează, iar comunicarea dintre diferite zone devine mai rapidă și mai eficientă.

De la copilărie până la bătrânețe, creierul trece prin 5 „epoci”

Maturitatea începe în jurul vârstei de 32 de ani, când arhitectura creierului se stabilizează. Este perioada în care și alte studii arată o plafonare a inteligenței și a personalității. Deși se credea că maturitatea cerebrală este atinsă în jur de 25 de ani, acest studiu sugerează că procesul se încheie abia la începutul decadei a patra. În această fază, diferitele regiuni ale creierului devin mai bine separate și mai specializate, iar acest proces continuă timp de aproximativ 30 de ani.

În jurul vârstei de 66 de ani apare prima tendință clară de declin: rețelele structurale devin mai rare, iar conexiunile neuronale își pierd treptat din densitate și eficiență. Acest fenomen este asociat cu îmbătrânirea naturală, în special cu degradarea materiei albe, responsabilă pentru transmiterea rapidă a informațiilor, scrie ScienceAlert.

Ultima etapă, care începe pe la 83 de ani, arată un declin mai pronunțat. Conectivitatea globală a creierului slăbește, iar rețelele locale preiau o parte tot mai mare din sarcinile cognitive. Acest lucru poate afecta modul în care vârstnicii procesează informațiile și își gestionează resursele mintale.

Acum înțelegem creierul mai bine, dar multe întrebări încă rămân

Cercetătorii subliniază că încă nu se știe exact cum influențează aceste schimbări comportamentul și sănătatea mintală. Sunt necesare studii suplimentare, mai ales în rândul persoanelor vârstnice, pentru a înțelege fenomene precum declinul cognitiv sau impactul menopauzei asupra creierului.

Noile descoperiri oferă însă un cadru clar pentru înțelegerea etapelor prin care trece creierul și pot ajuta la explicarea diferențelor de dezvoltare, de la dificultățile de învățare din copilărie până la demența din anii târzii ai vieții.

Studiul a fost publicat în Nature Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

Un remediu antic chinezesc pe bază de plante ar putea îmbunătăți fertilitatea

O intervenție simplă ar putea îmbunătăți controlarea glicemiei

Evoluția explică de ce suntem atât de stresați: „Corpul tău crede că te lupți cu lei în fiecare zi”

Nu telefonul este problema! De ce scad performanțele școlare ale copiilor?