Ce legătură există între sănătatea orală și creier: Conexiunea ascunsă dintre gingii și boli precum Alzheimer, Parkinson sau depresie

De multe ori, igiena orală este tratată ca o rutină banală, un gest necesar pentru confortul de zi cu zi. Totuși, unele dintre cele mai recente cercetări medicale sugerează că ceea ce se întâmplă în cavitatea bucală poate avea implicații mult mai largi, inclusiv asupra modului în care funcționează creierul.

În ultimul deceniu, institute de cercetare ca National Institute on Aging și Karolinska Institutet au urmărit modul în care bacteriile orale, inflamația sistemică și răspunsurile imunitare pot influența riscul pentru tulburări neurologice precum Alzheimer, Parkinson și depresia majoră, concluziile concentrându-se asupra ideii că relația dintre sănătatea orală și sănătatea cerebrală este mai strânsă decât s-a crezut, fiind mediată în mare parte de o inflamație persistentă care, odată intrată în circulația sanguină, poate influența organe sensibile precum creierul și sistemul nervos central.

• Teoria atașamentului: De ce modul în care am fost iubiți în copilărie ne decide relațiile din…
• Obiceiuri financiare sănătoase: Cum învingem inflația?

Unul dintre cele mai discutate aspecte este microbiomul oral, acea comunitate de bacterii care formează ceea ce specialiștii numesc „prima linie de apărare” a organismului. Atunci când gingiile sunt inflamate, iar parodontita nu este tratată, barierele naturale ale cavității bucale devin mai permeabile, iar anumite bacterii pot pătrunde în fluxul sanguin. În mod obișnuit, sistemul imunitar ar trebui să neutralizeze aceste intruziuni, însă inflamația cronică poate transforma acest proces într-o reacție exagerată, cu efecte pe termen lung. Un raport publicat în Science Advances în 2019 a atras atenția asupra bacteriei Porphyromonas gingivalis, una dintre cauzele obișnuite ale bolii parodontale, identificată în țesut cerebral la pacienți cu Alzheimer. Cercetătorii nu afirmă că bacteria „produce” boala, dar că poate participa la un proces inflamator complex, care, în timp, contribuie la deteriorarea neuronală.

În cazul bolii Parkinson, studiile indică un traseu biologic diferit, dar la fel de surprinzător. Echipa neurologului Filip Scheperjans, de la Helsinki University Hospital, a arătat că pacienții cu Parkinson au un profil distinct al microbiomului intestinal, ceea ce sugerează o relație între inflamația de la nivelul mucoaselor și vulnerabilitatea neuronală. Deși nu există o explicație completă, ipoteza predominantă este că inflamația persistentă creează o stare imunitară generalizată, care poate accelera procesele neurodegenerative, adică acele mecanisme prin care celulele nervoase își pierd treptat funcția, se deteriorează și, în final, mor.

Depresia, deși diferită de afecțiunile neurodegenerative, este asociată cu dereglări ale răspunsurilor imunitare și cu o creștere a nivelului de citokine inflamatorii. Analize publicate de cercetători de la Harvard Medical School discută modul în care inflamația cronică poate influența riscul de simptome depresive, iar unele studii epidemiologice sugerează că pacienții cu afecțiuni inflamatorii, inclusiv orale, au o probabilitate mai mare de a dezvolta tulburări afective. Explicația avansată este că inflamația de joasă intensitate, prezentă în gingivite netratate, poate afecta producția neurotransmițătorilor, inclusiv serotonina, dezechilibru ce poate contribui la instalarea unor tulburări afective.

Aceste descoperiri nu transformă sănătatea orală într-un predictor absolut al bolilor neurologice, însă creează un cadru de înțelegere în care igiena bucală capătă o importanță mai mare decât simplul confort personal. Specialiștii subliniază că prevenția rămâne cea mai eficientă strategie, iar curățările profesionale, tratamentul bolii parodontale, controlul inflamației gingivale și menținerea unui microbiom oral echilibrat reprezintă pași esențiali pentru reducerea riscurilor. Datele nu sugerează că periajul sau detartrajul pot preveni Alzheimerul sau Parkinsonul, dar arată că sănătatea orală este strâns legată de funcționarea generală a organismului, un detaliu pe care medicina modernă îl explorează cu tot mai mult interes.

În cercetarea actuală, ceea ce devine tot mai evident este că inflamația cronică, indiferent de originea ei, poate modifica subtil modul în care organismul funcționează. Conform datelor sintetizate de Organizația Mondială a Sănătății și de Global Burden of Disease, bolile orale afectează aproximativ 3,5 miliarde de oameni, adică aproape jumătate din populația globului, iar boala parodontală severă este prezentă la peste un miliard de persoane. Din perspectiva neurologiei, gingiile inflamate nu sunt doar o problemă locală, ci un semnal al unui organism aflat într-un echilibru fragil.

Surse:

https://www.science.org/doi/10.1126/sciadv.aau3333

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25476529/

https://hms.harvard.edu/news/inflammation-brain-how-immune-activity-can-alter-mood-fuel-anxiety

Vă mai recomandăm să citiți și:

Hesy-Re: un funcționar al faraonului, primul om din istorie recunoscut oficial ca dentist

Prima vizită la dentist: ce trebuie să știe părinții și cum pot transforma experiența într-una pozitivă

Povestea dulce a vatei de zahăr. Cum un dentist și un producător de bomboane au creat un clasic al bâlciurilor

Un bărbat s-a ales cu o hemoragie cerebrală rară după ce a mers la dentist