Evoluția explică de ce suntem atât de stresați: „Corpul tău crede că te lupți cu lei în fiecare zi”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De ce suntem atât de stresați? Creșterea cazurilor de stres cronic ar putea fi cauzată de nepotrivirea dintre modul modern de viață și propria noastră biologie, sugerează un nou studiu. Mai simplu spus, suntem făcuți să trăim în natură, nu în orașe aglomerate.

Aceasta este concluzia la care au ajuns doi antropologi evoluționiști, Colin Shaw, de la Universitatea din Zurich (Elveția), și Daniel Longman, de la Universitatea Loughborough (Marea Britanie).

Ei au analizat o cantitate vastă de date care sugerează că evoluția noastră biologică nu ține pasul cu transformările rapide ale mediului și tehnologiei.

De ce suntem atât de stresați? Viețile noastre de zi cu zi sunt pline de factori care ne țin constant ușor tensionați, de la inboxuri pline la zgomotul șantierelor, la termenele-limită, iar toate acestea pun organismul într-o stare de alertă permanentă, ceva ce nu a existat în majoritatea istoriei umane. În starea noastră ancestrală, eram bine adaptați să-i facem față stresului acut pentru a evita sau confrunta prădătorii, explică Shaw. Reacția de luptă sau fugi. Leul apărea ocazional și trebuia să fii pregătit să te aperi sau să fugi.

Diferența este că leul dispărea apoi. Un astfel de efort total îți asigura supraviețuirea, dar era extrem de solicitant și necesita o perioadă lungă de recuperare.

De ce suntem atât de stresați? Răspunsul se află în modul în care am evoluat

Lipsa recuperării, susțin cercetătorii, produce daune la scară largă: declin cognitiv, boli autoimune și scăderea ratei fertilității ar putea fi toate legate de stresul vieții moderne în mediul urban.

Studiile analizate sunt numeroase și diverse, incluzând dovezi despre condiția fizică mai slabă în zonele urbane, legături între poluarea aerului și deteriorarea creierului, precum și asocieri între un sistem imunitar mai puțin eficient și mediile industrializate, scrie ScienceAlert.

Toți acești factori de stres, de la lumina artificială la expunerea la microplastice, combinați cu un stil de viață mai sedentar, ne afectează sănătatea în multe feluri, explică cercetătorii.

„Indiferent că e vorba de o discuție dificilă cu partenerul sau șeful, sau de zgomotul traficului, sistemul nostru de răspuns la stres reacționează aproape la fel ca și cum am avea în față leu după leu”, spune Shaw.

În consecință, ai parte de o reacție puternică a sistemului nervos, dar fără revenirea firească după ce pericolul trece.

Avem o acută nevoie de natură

Studiul oferă un rezumat amplu cu privire la tot ce se știe până acum despre efectele negative ale vieții și mediului modern. Deși am făcut progrese enorme în medicină, tehnologie și în înțelegerea lumii, ca specie suntem mai anxioși și mai depresivi decât strămoșii noștri.

Numeroase studii au arătat că timpul petrecut în natură, sau chiar și simpla privire a unor imagini cu natură, poate îmbunătăți sănătatea fizică și mintală. Din perspectiva evoluției, natura rămâne locul în care oamenii se simt cel mai bine.

Iar asta ne oferă indicii despre ce ar trebui făcut pentru a reduce problemele evidențiate în acest studiu. Shaw și Longman consideră că este esențial să protejăm spațiile verzi din orașe, să conservăm peisajele naturale rămase și să creăm locuri unde oamenii chiar pot să se deconecteze.

„Cercetarea noastră poate identifica stimulii care afectează cel mai mult tensiunea arterială sau ritmul cardiac și putem transmite aceste informații decidenților. Trebuie să regândim orașele și, în același timp, să regenerăm, să apreciem și să petrecem mai mult timp în spațiile naturale”, spune Shaw.

Cercetarea a fost publicată în Biological Reviews.

Vă recomandăm să citiți și:

Substanțe chimice care pot duce la cancer, descoperite în alimente comune

Dezinformarea din social media împinge bărbații spre terapii cu testosteron, de care nu au nevoie

Oamenii de știință au descoperit niveluri îngrijorătoare de substanțe toxice în jucării

Ce legătură există între sănătatea orală și creier: Conexiunea ascunsă dintre gingii și boli precum Alzheimer, Parkinson sau depresie