Ce au observat cercetătorii după ce au reconstituit fața lui Homo erectus?

Oamenii de știință au reconstituit fața lui Homo erectus pornind de la oase și dinți fosilizați vechi de 1,5 milioane de ani. Însă chipul rezultat complică înțelegerea actuală a evoluției și a dispersiei timpurii a omului, potrivit unui nou studiu.

Craniul reconstruit, denumit DAN5, prezintă trăsături comune cu Homo erectus, primii strămoși umani cu proporții corporale moderne și primii care au părăsit Africa. În același timp, craniul are și caracteristici asociate unei specii mai vechi, Homo habilis.

• Povestea lui Vasa, probabil cea mai ghinionistă navă din istorie
• Test de cultură generală. Care este diferența dintre cânepă și marijuana?

Rezultatele sugerează un traseu evolutiv mult mai complex de la primii strămoși umani la H. erectus, au raportat cercetătorii în revista Nature Communications.

Fața lui Homo erectus, reconstruită pe baza unor fosile vechi de 1,5 milioane de ani

DAN5 a fost descoperit în regiunea de studiu Gona, din nordul Etiopiei, și a fost descris pentru prima dată într-un studiu publicat în 2020 în revista Science Advances. Fosilele au o vechime cuprinsă între 1,5 și 1,6 milioane de ani și i-au fost atribuite inițial unei femele de H. erectus de talie mică, pe baza formei și dimensiunii craniului.

„Știam deja că fosila DAN5 avea un creier mic, dar această nouă reconstrucție arată că și fața este mai primitivă decât cea a lui Homo erectus african clasic din aceeași perioadă”, a declarat coautoarea Karen Baab, de la Midwestern University (SUA). Acest lucru ar putea însemna că populația din regiunea Gona „a păstrat anatomia populației care a migrat inițial din Africa cu aproximativ 300.000 de ani mai devreme”, a explicat ea.

Pentru a reconstrui fața lui Homo erectus, cercetătorii au folosit scanări CT de înaltă rezoluție pentru 10 fosile, cinci fragmente de oase faciale și cinci dinți, realizând un model 3D. Procesul a fost asemănător cu „un puzzle 3D extrem de complicat, în care nu știi dinainte care va fi rezultatul final. Din fericire, știm în linii mari cum se îmbină fețele, așa că nu am pornit chiar de la zero”, a spus Baab.

Cercetătorii, uimiți de rezultat

Forma cutiei craniene este asemănătoare cu cea a lui H. erectus, însă anumite trăsături faciale, precum molarii mari și nasul plat și îngust, sunt mai apropiate de cele ale lui H. habilis.

Un amestec similar de trăsături vechi și noi a mai fost observat în fosile de H. erectus vechi de 1,8 milioane de ani, descoperite la Dmanisi, în Georgia actuală. Aceste descoperiri i-au determinat pe unii cercetători să sugereze că specia ar fi evoluat în Eurasia dintr-o populație Homo mai veche.

Totuși, fosile de H. erectus de aceeași vechime au fost găsite și în Africa. DAN5 este primul exemplar african care prezintă aceeași combinație de caracteristici ca hominizii de la Dmanisi, ceea ce susține ipoteza că H. erectus a evoluat în principal în Africa, la fel ca alți hominizi anteriori. Situația este însă complicată de faptul că fosilele DAN5 sunt mai recente decât cele de la Dmanisi, sugerând că acest amestec de trăsături a persistat în Africa cel puțin 300.000 de ani, scrie Live Science.

În cercetările viitoare, echipa intenționează să compare fosilele DAN5 cu fosile umane vechi de aproximativ 1 milion de ani din Europa, inclusiv cu unele atribuite lui H. erectus și Homo antecessor, o rudă umană mai târzie care a trăit cu între 1,2 milioane și 800.000 de ani în urmă. De asemenea, cercetătorii vor analiza dacă DAN5 ar putea fi rezultatul încrucișării dintre mai multe specii din genul Homo.

„Vom avea nevoie de mult mai multe fosile datate între unu și două milioane de ani pentru a clarifica această poveste”, a declarat coautorul Michael Rogers, de la Southern Connecticut State University (SUA).

Vă recomandăm să citiți și:

Dansul în Egiptul Antic nu era doar artă, ci legătura cu zeii și cu viața de apoi

Scurtă istorie a buletinului: de la tăblița din argilă până în zilele noastre

Arheologii au descoperit o necropolă romană de proporții impresionante

O hartă incredibilă a Imperiului Roman arată că acesta avea drumuri cât să înconjoare planeta de 7 ori