Atunci când auzim termenul bullying, ne gândim imediat la copii sau adolescenți care își fac viața grea unii altora prin tachinări, excludere sau agresivitate.
Dar realitatea este că bullyingul nu dispare odată cu vârsta. El se reinventează și capătă forme mai subtile, între adulți manifestându-se la locul de muncă, în familie sau chiar între prieteni. De multe ori este ignorat, pentru că nu mai poartă eticheta de „hărțuire” evidentă, ci se ascunde în comportamente repetate care rănesc, demotivează și erodează încrederea.
Bullyingul între adulți este echivalentul unui comportament repetat, intenționat, prin care cineva exercită putere asupra altei persoane. Poate fi verbal, emoțional sau chiar fizic, dar cel mai des apare prin atitudini subtile și greu de dovedit: umiliri mai mult sau mai puțin mascate, sarcasm constant, ignorare deliberată, presiuni nejustificate. Potrivit Workplace Bullying Institute, aproape 30% dintre angajați au trecut printr-o formă de bullying la locul de muncă, ceea ce arată cât de răspândit este fenomenul.
În ceea ce privește exemple concrete în care te poți regăsi, printre ele se pot număra următoarele:
La job, de exemplu, poate fi vorba despre un șef care îți ridiculizează constant ideile în ședințe, despre un coleg care te exclude intenționat din discuții sau despre echipa care decide să nu te mai includă la pauza de cafea.
În familie, poate fi partenerul care te ironizează în fața prietenilor, un părinte care îți minimizează mereu realizările sau fratele care îți aduce reproșuri sarcastice de fiecare dată când vă întâlniți. „Asta e tot ce ai putut face?” „Nu mi se pare ceva impresionant”. „Te descurci mai bine decât credeam…dar tot nu e suficient”„Alții făceau asta mult mai bine la vârsta ta”. „Serios? Credeai că asta e o realizare?” „Nu mă miră, știam că o să faci așa”. Aceste comentarii aparent minore – care sunt doar câteva exemplificări – repetate constant, erodează încrederea în sine și generează stres emoțional, chiar dacă nu sunt spuse cu intenție directă de a răni.
Apoi, între prieteni, în categoria bullying intră glumele care depășesc limita, tachinările repetate pe seama aspectului fizic, a stilului de viață sau a alegerilor personale, însoțite de fraze de tipul „hai, nu fi așa sensibil(ă)”.
În mediul online, bullyingul ia forma comentariilor răutăcioase lăsate pe rețelele sociale, a excluderii intenționate din grupuri sau a „glumelor” făcute în public, care expun și provoacă rușine, sub masca umorului.
Deși astfel de comportamente pot părea minore sau întâmplătoare, repetarea lor constantă produce un impact real, acumulativ, care afectează starea emoțională și nu mai poate fi ignorat.
Psihologii explică faptul că bullyingul la maturitate are aceleași rădăcini ca și la copii: dorința de control, nesiguranța personală, frustrarea sau lipsa unor abilități sănătoase de comunicare. Adulții folosesc adesea intimidarea sau ironia deoarece acestea par soluții rapide pentru a-și exprima nemulțumirea sau pentru a evita discuțiile sincere, mai complexe și mai inconfortabile. În plus, mediile competitive – precum joburile unde performanța este permanent măsurată – favorizează astfel de comportamente.
Dr. Gary Namie, cercetător în domeniul psihologiei muncii, arată că „bullyingul între adulți nu este doar despre persoane dificile, ci despre dezechilibre de putere tolerate de organizații”. Adică nu este doar vina individului care intimidează, ci și a mediului care permite sau chiar favorizează aceste comportamente. Organizațiile care nu au politici clare împotriva hărțuirii, care ignoră sesizările sau care recompensează performanța cu orice preț creează un cadru în care bullyingul prosperă. Astfel, victima ajunge să se simtă neputincioasă, iar agresorul simte că poate continua fără consecințe. La nivel personal, fiecare dintre noi poate contribui alegând să nu râdă la o glumă răutăcioasă, să intervină atunci când asistă la o umilire ori să ofere sprijin unei persoane vizate.
Deși nu lasă semne la vedere, impactul poate fi profund și de durată. Printre cele mai frecvente efecte se numără stres și anxietate (persoana vizată devine hipervigilentă, temătoare, mereu cu senzația că „va urma ceva rău”), scăderea stimei de sine (critici constante sau excluderi repetate fac ca victima să creadă că „nu e suficient de bună”), probleme de sănătate (insomnii, dureri de cap, scăderea imunității și chiar depresie). Izolare socială (cei vizați se retrag, evită interacțiunile și pot ajunge să piardă rețele de suport importante.)
Uneori, e greu de delimitat între o glumă inofensivă și o formă de bullying. Un criteriu util este intenția și repetitivitatea: dacă cineva continuă un comportament care te rănește, chiar după ce ai comunicat clar că nu îți place, este bullying. De asemenea, dacă glumele sau comentariile sunt făcute în public, cu scopul de a te face de rușine, vorbim de o formă clară de hărțuire emoțională.
Este esențială documentarea comportamentelor (situații, date, mesaje sau martori) deoarece dovezile pot conta decisiv în confruntări ori sesizări oficiale. Vorbește deschis: uneori, un simplu „Nu mi se pare amuzant” sau „Acest comportament mă rănește” poate opri tiparul. Caută sprijin: prieteni, colegi de încredere sau un terapeut pot oferi validare și soluții practice. Implică autoritățile interne: în mediul profesional, sesizează HR-ul ori superiorii ierarhici. În cazuri extreme, se pot lua și măsuri legale.
Nu doar victimele au responsabilitatea de a schimba situația, ci și cei care își dau seama că au tendința să fie agresivi ori sarcastici, iar soluțiile recomandate de psihologi includ autoreflecția (întreabă-te de ce ai nevoie să ironizezi ori să controlezi pe cineva), dezvoltarea empatiei (pune-te în locul celuilalt și imaginează-ți cum ai simți dacă ai primi aceleași cuvinte), comunicare asertivă (exprimă-ți frustrările în mod direct și respectuos, fără atacuri), terapie sau coaching (pentru a învăța noi modele de relaționare și a gestiona stresul).
Surse:
https://workplacebullying.org/
Cum arată viața pentru adulții care încă nu au plecat de acasă
Studiu: Au crescut ratele de mortalitate în rândul adolescenților și tinerilor adulți