O posibilă piesă din puzzle-ul creierului uman ar putea fi în intestine

Creierul uman este disproporționat de mare comparativ cu restul corpului când îl raportăm la alte primate, dar încă nu este clar cum s-a putut susține un organ care consumă atât de multă energie pe parcursul evoluției. Un nou studiu realizat la Northwestern University sugerează că răspunsul ar putea sta chiar în interiorul nostru: bacteriile intestinale. Cercetătorii au descoperit că microbii intestinali nu doar ajută la digestie, ci modelează activ modul în care creierul se dezvoltă și funcționează la diferite specii de primate. Când au transferat bacterii intestinale de la oameni, maimuțe veveriță și macaci la șoareci, creierele rozătoarelor au prezentat profiluri de expresie genică și modele de activitate cerebrală diferite similare cu creierele primatelor de la care proveneau microbii.

„Studiul nostru arată că microbii acționează asupra trăsăturilor relevante pentru înțelegerea evoluției, și, în special, evoluția creierului uman”, spune Katie Amato, profesor asociat de antropologie biologică la Northwestern University și autoarea principală a studiului publicat la 6 ianuarie 2026 în Proceedings of the National Academy of Sciences.

• De ce plângem atunci când suntem fericiți? Știința din spatele lacrimilor de bucurie!
• Când mâncarea devine tratament medical

Pentru a izola efectul, cercetătorii au creat un experiment strict controlat. Au început cu șoareci care nu aveau absolut niciun microb intestinal. Apoi au introdus bacterii intestinale de la trei specii de primate: oameni și maimuțe veveriță (ambele cu creiere mari raportate la corp) și macaci (specie cu creiere mai mici). Șoarecii au trăit cu acești microbi timp de opt săptămâni, fără nicio altă modificare în mediul lor. După această perioadă, echipa a examinat creierele șoarecilor, diferențele devenind deja clare: șoarecii care au primit bacterii de la primatele cu creiere mari au prezentat modele de activitate cerebrală total diferite față de cei care au primit bacterii de la macaci. La șoarecii cu microbi de la primate cu creiere mari, cercetătorii au găsit o expresie crescută a genelor legate de producția de energie și de capacitatea creierului de a se adapta și învăța. La șoarecii cu microbi de la primate cu creiere mai mici, aceste procese s-au dovedit a fi mult mai reduse.

„A fost interesant că am putut compara datele pe care le aveam de la creierele șoarecilor gazdă cu date de la creierele reale de macaci și oameni, și spre surprinderea noastră, multe dintre modelele pe care le-am văzut în expresia genelor creierului șoarecilor erau aceleași modele văzute la primatele reale”, spune Amato. „Cu alte cuvinte, am reușit să facem creierele șoarecilor să arate ca și acelea ale primatelor reale de la care proveneau microbii.”

Legătura cu tulburările neurodezvoltatoare

Cercetătorii au găsit și un model de expresie genică asociat cu ADHD, schizofrenie, tulburare bipolară și autism la genele șoarecilor care aveau microbi de la primate cu creiere mai mici. Deși există dovezi care arată corelații între afecțiuni precum autismul și compoziția microbiotei intestinale, lipsesc date care să arate că microbii intestinali contribuie cauzal la aceste condiții. „Acest studiu oferă mai multe dovezi că microbii pot avea un rol cauzal în aceste tulburări. Mai precis, microbiota intestinală influențează direct funcția creierului în timpul dezvoltării”, spune Amato. „Pe baza descoperirilor noastre, putem presupune că expunerea timpurie la microbiote diferite ar putea influența traiectoriile de dezvoltare ale creierului și ar putea contribui la vulnerabilitate. Dacă nu ești expus la microbii potriviți la începutul vieții, creierul tău va funcționa diferit, și asta poate duce la simptomele acestor afecțiuni.”

Descoperirea sugerează că selecția naturală nu a modelat doar în mod direct creierele primatelor, ci ar fi putut modela și comunitățile microbiene care susțin aceste creiere. Creierele mari consumă multă energie, iar microbii ajută la producerea acestei energii și la reglarea genelor care permit creierului să se adapteze și să învețe. Studiul actual se bazează pe cercetări anterioare din laboratorul lui Amato, care au arătat că microbii de la primate cu creiere mai mari, când sunt introduși la șoareci gazdă, produc mai multă energie metabolică – o condiție prealabilă pentru creierele mai mari, care sunt energetic costisitoare pentru a se dezvolta și funcționa. De data aceasta, cercetătorii au vrut să examineze direct creierul pentru a vedea dacă microbii de la primate cu dimensiuni relative diferite ale creierului ar schimba modul în care funcționează sistemul lor nervos.

Studiul ridică întrebări despre momentul critic al dezvoltării: dacă microbii influențează creierul, ar putea exista ferestre critice la începutul vieții când acesta este deosebit de sensibil la semnalele microbiene. Ideea centrală este directă: schimbă microbiota și poți schimba setările biologice ale creierului, deschizând astfel cercetătorilor o nouă modalitate de a studia evoluția și dezvoltarea.

Surse:

https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.2426232122

https://www.sciencedaily.com/releases/2026/01/260105165806.htm

https://news.northwestern.edu/stories/2026/01/microbes-may-hold-the-key-to-brain-evolution

Vă mai recomandăm să citiți și:

Sunt amintirile iluzii? Un nou studiu abordează paradoxul creierului Boltzmann

De ce creierul are nevoie de prieteni?

De ce creierul uman se maturizează mai lent decât cel al rudelor sale primate?

Exercițiile fizice pot încetini sau chiar inversa „vârsta creierului”, relevă un nou studiu