Sub vălul tăcerii: Descifrarea unui secret bine păstrat

Se spune că în România veștile circulau rapid, însă, în ajunul intrării țării în Primul Război Mondial, atmosfera era dominată de o confuzie calculată, menținută cu dibăcie de prim-ministrul Ionel Brătianu. În perioada care a precedat Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916, de la Palatul Cotroceni, mulți români încercau să descifreze dacă țara urma să intre în război pentru eliberarea Transilvaniei. Doar câțiva au reușit să obțină indicii despre direcția politică ce se contura, iar printre aceștia s-a numărat politicianul conservator Constantin Argetoianu, unul dintre puținii care au reușit să afle informații esențiale înainte ca decizia finală să fie anunțată.

La doi ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, România se pregătea să intre în conflict.

• Oamenii de știință au descoperit cele mai vechi zaruri din lume
• „Unabomber”, unul dintre cei mai temuţi terorişti din istorie

După negocieri îndelungate și complexe cu Antanta – Franța, Marea Britanie și Imperiul Țarist – prim-ministrul Ionel Brătianu a semnat, la începutul lunii august 1916, convenția prin care țara urma să participe la război alături de Antantă, cu scopul eliberării Transilvaniei.

Pentru a păstra secretul și a menține surpriza în favoarea României, Brătianu a răspândit în mod deliberat dezinformări, care i-au indus în eroare nu doar pe români, ci și pe liderii Puterilor Centrale – Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Imperiul Otoman.

O călătorie alături de fratele primului ministru Ionel Brătianu

Într-o țară în care, de obicei, secretele circulau cu rapiditate, informația că România urma să intre în război alături de Antantă aproape că nu a ieșit la iveală. Totuși, câțiva politicieni au reușit să adune informații indirecte, care, completate cu alte fragmente, le-au conturat o imagine asupra direcției în care se îndrepta țara. Constantin Argetoianu s-a numărat printre puținii care au aflat, înainte de anunțul oficial, că România urma să intre în conflict.

„Călătorind de la Craiova la București, în ziua de 21 iulie (1916), în trenul plin de rezerviști concentrați, s-a urcat la Slatina în compartimentul meu Dinu Brătianu, fratele Cancelarului, și printr-însul am aflat că `evenimentele se precipitau` într-adevăr.

`Vezi ce bine că n-am intrat în război până acum` – spunea dl. Dinu – `am fi fost istoviți fără rezultat. Acum că echilibrul între beligeranți e perfect, intervențiunea noastră va face să încline balanța într-o parte…`.

Mai târziu, când distanța ne-a permis să judecăm evenimentele într-o perspectivă mai exactă, am putut să ne dam seama cât de fals le vedeau contemporanii, chiar cei inițiați în secretele de stat.

Știind cât erau de închiși și de `muți` Brătienii, am reținut din destăinuirile lui Dina un singur lucru: că eram în ajunul de a intra în Război și că Cesare B. (nu Borgia, ci Brătianu) trecuse Rubiconul…”, scria în memoriile sale Constantin Argetoianu.

Întâlnirea cu ambasadorul rus

La frântura de informație pe care i-a dat-o Dinu Brătianu, Argetoianu a adăugat informațiile pe care le-a aflat de la ambasadorul rus la București, Stanisław Poklewski. Astfel a reușit să își creioneze un tablou destul de corect asupra direcției pe care România urma să o parcurgă.

„Abia în primele zile ale lui august, luând dejunul cu dânsul la Palace-Hotel în Sinaia, îmi destăinuia în mare secret Poklevski (Poklewski, n.r.) că totul se semnase și că intrarea noastră în Război era o chestiune de zile (…).

Pe Marghiloman (Alexandru, n.r.) – a continuat Poklevski – l-am văzut seara înainte de masă, chiar în preziua Consiliului! Se îmbrăca în camera lui de la Palace-Hotel și m-a primit prietenește în cămașă.

La întrebarea mea: Ei bine, coane Alecule, ce crezi de Consiliul de Coroană? Ce va fi ? – mi-a răspuns hotărât: `Neutralitate`. Şi cum vedea pe fața mea oarecare mirare, Marghiloman a persistat: – `Da, neutralitatea! Ce? Te îndoiești? Da, voi susține neutralitatea… Credeai că voi susține intrarea în război alături de Puterile Centrale, cum ne-ar obliga tratatele? Nu dragul meu pentru moment, Neutralitatea`”, consemna Argetoianu.

Era clar că Alexandru Marghiloman, unul dintre cei mai aprigi susținători ai cauzei Puterilor Centrale în România, nu era deloc la curent cu direcția în care se va îndrepta țara.

Susținătorii Antantei, în beznă

De altfel, nici Take Ionescu, un fanatic susținător al intrării României în război de partea Antantei, nu era pus în temă de decizia primului ministru Ionel Brătianu.

„Pe Take Ionescu – precizează Constantin Argetoianu – l-am văzut chiar în dimineața Consiliului (de Coroană de la Cotroceni, n.r.). Era foarte emoționat. Îi tremurau buzele şi-şi răsucea mereu mustața, parcă ar fi vrut să se agațe de ceva și nu găsea. Plângea! Și spunea: `Războiul acesta e o nenorocire pentru România!` Dar de ce?

`Oricum ar ieși e rău pentru noi; de va învinge Rusia, vom deveni o gubernie rusească, de va învinge Germania, vom deveni un comitat unguresc`. Am încercat să-i ridic moralul, dar n-am izbutit și am plecat, convins că în nici un caz nu va vota pentru intrarea României în Război împotriva Aliaților”.

Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916 de la Palatul Cotroceni, convocat de Regele Ferdinand I, a confirmat decizia de intrarea a României în Primul Război Mondial alături de Antanta, aprobând intrarea în război împotriva Austro-Ungariei și mobilizarea generală. În acea seară, la ora, 21, ambasadorul român de la Viena, Edgar Mavrocordat, a înaintat reprezentaților diplomatici austro-ungari declarația de război, care au primit-o cu o surpriză uriașă.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Constantin Argetoianu, despre Pacea de la București din 1913: „Ne jucasem de-a războiul dincolo de Dunăre, la Bucureşti ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”

Sfaturile lui Titu Maiorescu pentru tânărul politician Constantin Argetoianu

Semnalul dat în România pentru intrarea în Primul Război Mondial: „Ne-am dat seama cu toții că ceva se schimbase”

Bucureștiul, sub bombele zeppelinelor germane