Cancerul ar putea emite semnale care protejează creierul împotriva bolii Alzheimer

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cancerul și boala Alzheimer sunt două dintre cele mai temute diagnostice din medicină, însă ele apar rareori la aceeași persoană. Asta deoarece cancerul ar putea emite semnale care protejează creierul împotriva bolii Alzheimer, spun cercetătorii.

Cancerul ar putea emite semnale care protejează creierul împotriva bolii Alzheimer. De ani de zile, epidemiologii au observat că persoanele cu cancer par să aibă un risc mai mic de a dezvolta Alzheimer, iar cei cu Alzheimer sunt mai puțin predispuși să facă cancer, fără ca acest paradox să poată fi explicat clar. Un studiu recent realizat pe șoareci propune însă o ipoteză surprinzătoare: anumite tipuri de cancer ar putea transmite un semnal protector către creier, ajutând la eliminarea acumulărilor toxice de proteine asociate bolii Alzheimer.

• Ar fi putut Pământul să trimită forme de viață către Europa, luna lui Jupiter?
• Cel mai bun loc pentru a căuta megastructuri extraterestre

Alzheimerul este caracterizat de depuneri lipicioase ale unei proteine numite beta-amiloid, care se acumulează între celulele nervoase din creier. Aceste aglomerări, cunoscute sub numele de plăci, perturbă comunicarea dintre neuroni și declanșează inflamație și leziuni care duc, în timp, la deteriorarea memoriei și a capacității de gândire.

Cancerul ar putea emite semnale care protejează creierul împotriva bolii Alzheimer, sugerează oamenii de știință

În cadrul noului studiu, cercetătorii au implantat sub pielea unor șoareci, crescuți special pentru a dezvolta plăci similare celor din Alzheimer, tumori umane de plămân, prostată și colon. În mod normal, acești șoareci dezvoltă odată cu înaintarea în vârstă acumulări dense de beta-amiloid în creier. Însă la animalele care purtau tumori, aceste plăci au încetat să se mai formeze. În unele experimente, memoria șoarecilor s-a îmbunătățit în comparație cu cea a șoarecilor fără tumori, sugerând că efectul nu era doar unul vizibil la microscop.

Echipa a identificat proteina responsabilă de acest efect: cistatina-C, eliberată de tumori în sânge. Studiul arată că, cel puțin la șoareci, această proteină poate traversa bariera hemato-encefalică, care în mod normal protejează creierul de substanțele din circulație. Odată ajunsă în creier, cistatina-C se leagă de micile agregate de beta-amiloid și le marchează pentru a fi distruse de microglie, celulele imunitare ale creierului, explică ScienceAlert.

Cum poate ajuta acest studiu în tratarea bolii Alzheimer?

În boala Alzheimer, microglia pare să nu-i mai facă față acestei sarcini, permițându-le proteinelor să se acumuleze și să se întărească în plăci. La șoarecii cu tumori, cistatina-C a activat un receptor numit Trem2, transformând microglia într-o formă mai agresivă, capabilă să curețe plăcile. La prima vedere, ideea că un cancer ar putea „ajuta” creierul să se protejeze de demență pare aproape absurdă. Totuși, biologia funcționează adesea prin compromisuri: un proces dăunător într-un context poate fi benefic în altul.

Acest lucru nu înseamnă că a avea cancer este un lucru bun, dar indică o cale biologică pe care cercetătorii ar putea-o exploata în siguranță. Totuși, studiul a fost realizat pe șoareci, nu pe oameni, iar acest aspect este esențial. Nu se știe încă dacă tumorile umane produc suficiente cantități de cistatină-C sau dacă aceasta ajunge în creier în același mod. Chiar și așa, descoperirea deschide perspective interesante pentru viitoare tratamente, cum ar fi medicamente care să imite efectele benefice ale cistatinei-C, fără a implica prezența unei tumori.

Cercetarea subliniază cât de interconectate pot fi bolile, chiar și atunci când afectează organe foarte diferite. Deși rezultatele nu vor schimba imediat tratamentele, ele transmit un mesaj mai optimist: studiind în profunzime chiar și boli grave precum cancerul, oamenii de știință pot descoperi mecanisme neașteptate care să ajute la protejarea creierului odată cu înaintarea în vârstă.

Vă recomandăm să citiți și:

Când mâncarea devine tratament medical

Test de cultură generală. Care este diferența dintre abur și fum?

Studiu-pilot fără precedent în Marea Britanie privind limitarea accesului copiilor la rețelele sociale

Logoterapia – 15 principii care te pot ajuta să găsești sens în situații limită din viață