Sunt răsăriturile și apusurile mai spectaculoase iarna?

Ți s-a întâmplat vreodată să mergi spre casă într-o seară de iarnă și să fii uimit de cerul pictat în roz intens, portocaliu aprins și tonuri de auriu? Sau poate ești genul matinal și ai surprins un răsărit spectaculos, în timp ce liniștea rece a dimineții era spartă de primele sunete ale zilei. Sunt răsăriturile și apusurile mai spectaculoase iarna?

Sunt, așadar, răsăriturile și apusurile mai spectaculoase iarna sau doar le observăm mai des pentru că programul nostru zilnic coincide mai bine cu începutul și sfârșitul luminii?

• Oamenii de știință au descoperit gene care existau și înainte de apariția vieții pe Pământ
• 90% dintre pierderile de vedere pot fi prevenite. Ce depinde de noi și ce ține de…

Răspunsul se află undeva între știință și percepție. Modul în care lumina Soarelui traversează atmosfera, schimbările sezoniere ale aerului și traiectoria mai joasă a Soarelui pe cer în timpul iernii pot crea condiții favorabile unor culori mai dramatice. În același timp, zilele mai scurte ne fac pur și simplu mai disponibili să le vedem.

Culorile răsăritului și ale apusului depind de interacțiunea luminii solare cu atmosfera Pământului. Lumina Soarelui conține toate culorile spectrului, însă pe măsură ce traversează atmosfera, moleculele de aer, în special cele de azot și de oxigen, împrăștie mult mai eficient lumina cu lungime de undă scurtă, precum albastrul și violetul, decât pe cea cu lungime de undă lungă, cum sunt roșul și portocaliul. Acest fenomen, cunoscut drept împrăștiere Rayleigh, explică de ce cerul este albastru în timpul zilei și de ce, atunci când Soarele se află jos la orizont, cerul capătă nuanțe calde de roșu și portocaliu.

Sunt răsăriturile și apusurile mai spectaculoase iarna? Iată ce spune știința!

Iarna, Soarele urmează o traiectorie mai joasă pe cer decât vara. Asta înseamnă că lumina trebuie să străbată o porțiune mai mare de atmosferă înainte să ajungă la ochii noștri. Cu cât drumul prin atmosferă este mai lung, cu atât există mai multe șanse ca lumina albastră să fie împrăștiată, lăsând să domine tonurile roșii și portocalii.

Și condițiile atmosferice sezoniere contează. Umiditatea este un factor important: aerul cald reține mai mulți vapori de apă, iar picăturile fine pot difuza lumina, estompând culorile intense. Iarna, mai ales în regiunile reci, aerul este de obicei mai uscat, ceea ce înseamnă mai puțină vapori de apă care să „șteargă” contrastul. În aceste condiții, roșurile și portocaliurile rămase după împrăștierea luminii albastre pot părea mai clare și mai vibrante.

Calitatea aerului are și ea un rol. După ploaie sau ninsoare, praful și poluarea sunt în mare parte eliminate din straturile joase ale atmosferei. Cu mai puține particule mari care să împrăștie lumina în mod aleatoriu, culorile pot apărea mai bogate și mai curate.

În plus, din cauza înclinării axei Pământului cu aproximativ 23,5 grade, Soarele descrie iarna un arc mai plat pe cer. El petrece mai mult timp aproape de orizont atât la răsărit, cât și la apus. Această „plimbare” prelungită pe linia orizontului le oferă nuanțelor calde mai mult timp să se dezvolte și să se întindă pe o porțiune mai largă a cerului, explică Space.com.

Factorul percepției

Există însă și un factor simplu: iarna suntem mai des treji când au loc aceste momente. Vara, răsăritul ne prinde adesea dormind, iar apusul vine târziu, după ce rutina zilei s-a încheiat. În schimb, iarna, atât răsăritul, cât și apusul coincid frecvent cu orele de deplasare spre și dinspre serviciu sau școală. Suntem deja în mișcare, privind pe geam sau traversând orașul, exact când cerul își oferă spectacolul.

În final, nu există un singur motiv pentru care răsăriturile și apusurile de iarnă pot părea mai spectaculoase. Atunci când unghiul scăzut al Soarelui, condițiile atmosferice și momentul zilei se aliniază, rezultatul poate fi cu adevărat impresionant, iar iarna, pur și simplu, mai mulți dintre noi sunt treji ca să-l poată vedea.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronomii au descoperit „un alt Pământ”, dar cu o temperatură periculoasă

Cum poate o singură noapte de somn să dezvăluie peste 100 de riscuri medicale?

Nostalgia tinereții: De ce ne întoarcem cu mintea în trecut și cum ne ajută asta să îmbătrânim mai bine

Astronomii au surprins activitatea violentă a unor stele pitice din apropierea noastră