Cum poate o singură noapte de somn să dezvăluie peste 100 de riscuri medicale?

În timp ce dormim, corpul generează continuu semnale biologice precum ritmul inimii, respirația, mișcările involuntare, variațiile nivelului de oxigen și episoadele scurte de trezire. Multă vreme, aceste informații nu erau înregistrate sistematic sau erau prea complexe pentru a fi analizate în ansamblu, astfel că valoarea lor medicală rămânea în mare parte nefolosită. Astăzi, inteligența artificială poate interpreta acest „jurnal nocturn” și poate anticipa riscuri de sănătate cu o precizie care schimbă modul în care este gândită medicina preventivă.

Cercetări recente arată că modele de inteligență artificială antrenate pe date de somn pot estima riscul pentru peste 100–130 de afecțiuni, de la boli cardiovasculare și metabolice până la tulburări neurologice și mortalitate generală.

• Nostalgia tinereții: De ce ne întoarcem cu mintea în trecut și cum ne ajută asta să…
• Astronomii au surprins activitatea violentă a unor stele pitice din apropierea noastră

Nu este vorba despre predicții speculative, ci despre identificarea unor tipare statistice recurente, extrase din baze de date care cuprind sute de mii de nopți de somn monitorizat în studii clinice și proiecte de cercetare pe termen lung.

Ce date sunt suficiente pentru predicții medicale?

Surprinzător, nu sunt necesare teste invazive sau analize complicate. O singură noapte de somn, monitorizată prin polisomnografie (investigația standard folosită în laboratoare specializate prin monitorizarea simultană a activității cerebrale, respiratorii, cardiace și motorii în timpul nopții), care înregistrează activitatea creierului, respirația, ritmul cardiac și mișcările corpului, sau chiar prin senzori purtabili avansați, poate furniza informații extrem de valoroase. Acestea includ variabilitatea ritmului cardiac, frecvența respirației, fragmentarea somnului, nivelul de oxigen din sânge, mișcările nocturne și tranzițiile dintre stadiile de somn. Rezultatele cele mai puternice vin din polisomnografie (PSG); dispozitivele purtabile pot surprinde o parte din semnale, dar nu înlocuiesc fidelitatea PSG și, deocamdată, predicțiile din wearables sunt mai prudente.

Potrivit cercetătorilor de la Stanford Medicine și colaboratorilor lor, aceste semnale, analizate împreună, funcționează ca o amprentă fiziologică a organismului. Inteligența artificială nu caută un simptom singular, ci relații subtile între sisteme: modul în care inima reacționează la micro-treziri, cum se modifică respirația în somnul profund sau cât de stabil rămâne sistemul nervos autonom pe parcursul nopții. Din aceste corelații apar semnale timpurii ale unor dezechilibre care, clinic, ar deveni vizibile abia peste ani.

Ce poate anticipa Inteligența Artificială din somn?

Modelele dezvoltate în ultimii ani au demonstrat capacitatea de a estima riscul pentru o gamă largă de probleme de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet de tip 2, apnee obstructivă în somn, depresie, tulburări de anxietate, declin cognitiv și chiar probabilitatea de spitalizare sau mortalitate pe termen lung. Un studiu publicat în Nature Medicine a arătat că semnătura cardiacă înregistrată în timpul somnului poate prezice mortalitatea pe termen lung mai bine decât mulți indicatori clinici utilizați în mod curent, precum vârsta sau istoricul medical declarat. Alte cercetări apărute în EClinicalMedicine (din portofoliul The Lancet) indică faptul că tiparele de somn fragmentat și instabil sunt asociate cu un risc crescut de boli neurodegenerative, cu mult înainte ca simptomele cognitive să devină evidente.

Este esențial de înțeles că inteligența artificială nu pune un diagnostic medical propriu-zis. Ea nu înlocuiește medicul și nu stabilește boli, ci calculează probabilități și niveluri de risc, oferind un sistem de avertizare timpuriu. În acest fel, pe lângă faptul că este un moment de refacere, somnul devine și o sursă de informație prețioasă pentru prevenție, intervenții timpurii și personalizarea îngrijirii medicale.

Somnul este intervalul în care corpul își reglează cele mai sensibile sisteme de echilibru. Procese precum inflamația de fond (adică reacțiile subtile prin care organismul răspunde la stres), infecții sau dezechilibre, metabolismul glucozei, reglarea hormonală și mecanismele de reparare celulară devin mai vizibile noaptea. Atunci când aceste procese nu funcționează corect, primele semnale apar în structura somnului, cu mult înainte ca problemele să fie sesizabile în starea de veghe. Specialiștii de la Harvard Medical School descriu somnul ca un fel de „test de recuperare”: nu arată cum reacționează corpul la efort, ci cât de eficient reușește să se refacă. Iar această capacitate de recuperare este unul dintre cei mai solizi indicatori ai sănătății pe termen lung, mai relevant uneori decât valorile măsurate în timpul zilei.

Din spital în dormitor

Un pas esențial este mutarea acestor tehnologii din mediul strict clinic în viața de zi cu zi. Dispozitivele purtabile moderne pot colecta deja o parte importantă din datele necesare, iar inteligența artificială a devenit suficient de matură pentru a extrage semnale relevante chiar și din informații incomplete sau imperfecte. Potrivit cercetătorilor, în următorul deceniu somnul ar putea deveni un instrument de screening medical de rutină, adică o metodă de identificare timpurie a riscurilor, înainte de apariția bolii. În locul analizelor anuale costisitoare, o evaluare nocturnă ar putea indica din timp cine are nevoie de investigații suplimentare și cine se află într-o zonă de siguranță.

Desigur, există limite clare. Datele trebuie protejate riguros, interpretarea lor trebuie făcută de specialiști, iar predicțiile nu pot înlocui consultația medicală. Inteligența artificială nu este un medic, ci un filtru inteligent care poate semnala devreme ceea ce merită investigat mai atent.

Ce schimbă această descoperire pentru fiecare dintre noi?

O consecință importantă este schimbarea perspectivei asupra somnului, acesta nefiind doar o pauză pasivă, ci și un proces activ, măsurabil, care reflectă starea reală a organismului. Faptul că o singură noapte poate conține informații despre zeci de riscuri medicale spune ceva esențial: sănătatea nu începe la cabinet, ci în modurile invizibile în care corpul funcționează când nu suntem atenți.

Pe măsură ce AI-ul învață să citească aceste semnale, medicina se mută încet dinspre reacție spre anticipare. Iar somnul, timp de secole un teritoriu misterios, devine unul dintre cele mai valoroase instrumente de prevenție pe care le avem.

Surse:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41495409/

https://www.nature.com/articles/s41591-025-04133-4

https://sleep.hms.harvard.edu/education-training/public-education/sleep-and-health-education-program/sleep-health-education-41

https://www.thelancet.com/journals/eclinm/article/PIIS2589-5370(21)00020-1/fulltext

Vă mai recomandăm să citiți și:

Studiu: jocurile video în exces pot afecta dieta, somnul și greutatea

Meduzele ațipesc la fel ca noi, iar acest lucru ar putea explica originile somnului

Somnul insuficient ar putea declanșa un cerc vicios în creier nostru

De ce unii specialiști recomandă cafeaua înainte de somn? Explicația biologică, pe înțelesul tuturor