Home » Natură » De ce șerpii evoluează mereu în canibali?

De ce șerpii evoluează mereu în canibali?

Publicat: 21.02.2026

De ce șerpii evoluează mereu în canibali? Canibalismul poate părea un comportament rar și nenatural, însă în cazul șerpilor a apărut de mai multe ori de-a lungul istoriei evolutive, cel mai probabil ca răspuns la factori de stres din mediu, susțin cercetătorii.

De ce șerpii evoluează mereu în canibali? După analizarea a 500 de relatări privind comportamente canibalice la diferite specii, oamenii de știință au concluzionat că acest obicei a evoluat independent de cel puțin 11 ori.

Studiul a fost publicat în revista Biological Reviews.

Potrivit autorilor, canibalismul apare în contexte variate, dar, per ansamblu, este un comportament relativ frecvent și reapare deoarece poate fi avantajos atunci când șerpii trebuie să facă alegeri alimentare oportuniste.

„Pentru noi, oamenii, canibalismul nu este ceva comun, este ceva ciudat și dezgustător. Dar pentru șerpi este benefic; le crește adaptarea ecologică. Este o strategie”, a declarat Bruna Falcão, autoarea principală a studiului și doctorandă în biologie la Universidade de São Paulo (Brazilia).

Oamenii de știință au aflat de ce șerpii evoluează mereu în canibali

Exemple cunoscute de canibalism în natură apar la păianjeni și călugărițe, mai ales în timpul împerecherii, când femela își poate consuma partenerul. „Canibalismul este larg răspândit în regnul animal”, a explicat biologul Xavier Glaudas, cercetător asociat National Geographic, care nu a fost implicat în studiu.

Deși în trecut comportamentul era considerat dezavantajos pentru specie, tot mai multe cercetări sugerează că ar putea avea roluri adaptive: controlarea numărului puilor, răspuns la lipsa resurselor, reglarea populației sau pur și simplu oportunism alimentar.

Echipa a adunat 503 cazuri documentate de canibalism, implicând 207 specii de șerpi, de pe toate continentele unde trăiesc aceștia, atât din sălbăticie, cât și din captivitate. „Niciunul dintre noi nu se aștepta ca șerpii să fie atât de canibali și nimeni nu vorbea despre asta. Cu cât căutam mai mult, cu atât găseam mai multe cazuri”, a spus Falcão.

Fenomenul a fost cel mai frecvent raportat în familiile Colubridae, Viperidae și Elapidae. Colubridae, cea mai mare familie de șerpi, a reprezentat 29% dintre cazuri; cum membrii ei nu sunt cunoscuți în mod obișnuit pentru consumarea altor șerpi, autorii sugerează că aici canibalismul ar putea fi legat de lipsa hranei. Viperidae (viperele) au însumat 21% dintre cazuri, majoritatea în captivitate, unde stresul și spațiul limitat pot favoriza astfel de comportamente. Elapidae, familie care include cobrele, a reprezentat aproximativ 19%, fapt mai puțin surprinzător, deoarece unele specii sunt deja cunoscute pentru că vânează alți șerpi, notează Live Science.

Fenomenul ar putea fi mult mai răspândit

Aproape jumătate dintre speciile canibale au diete generaliste, iar autorii leagă această flexibilitate de tendința de a recurge la canibalism atunci când este necesar. Totuși, Glaudas rămâne rezervat în privința acestei corelații.

Un factor important pare a fi structura maxilarului: speciile capabile să își deschidă suficient gura pentru a înghiți un alt șarpe sunt cele la care apare comportamentul; nu au existat rapoarte în cazul speciilor fără această capacitate.

Analiza evolutivă indică faptul că acest comportament a apărut independent de cel puțin 11 ori în arborele evolutiv al șerpilor. Dat fiind că multe relatări sunt anecdotice și dispersate în lucrări vechi sau greu accesibile, este probabil ca fenomenul să fie și mai răspândit decât se crede în prezent.

Șerpii reprezintă una dintre cele mai de succes ramuri evolutive, fiind prezenți pe toate continentele, cu excepția Antarcticii, și adaptându-se la numeroase nișe ecologice. Faptul că canibalismul apare repetat în linii evolutive diferite ar putea reflecta tocmai această capacitate remarcabilă de adaptare oportunistă la condițiile de mediu.

Vă recomandăm să citiți și:

Să învățăm de la peruși: Cum își fac papagalii prieteni noi?

Oamenii de știință au descoperit unde se află „busola” porumbeilor

Test de cultură generală. Care mamifer poate mirosi sub apă?

Fenomen inedit: Locul în care papagalii au devenit parte din ecosistemul urban

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
Copiii nu uită cum i-ai făcut să se simtă. Lecțiile unui psiholog despre maturitatea emoțională a părinților
Copiii nu uită cum i-ai făcut să se simtă. Lecțiile unui psiholog despre maturitatea emoțională a părinților
S-ar putea ca toate animalele, plantele și ciupercile de pe Pământ să aibă un singur strămoș comun
S-ar putea ca toate animalele, plantele și ciupercile de pe Pământ să aibă un singur strămoș comun
Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar
Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar
Lucrurile invizibile fără de care viața oamenilor ar fi mult mai grea
Lucrurile invizibile fără de care viața oamenilor ar fi mult mai grea
O funcție corporală vitală ar putea ascunde mai mulți factori de risc ai demenței
O funcție corporală vitală ar putea ascunde mai mulți factori de risc ai demenței
Oamenii de știință au inversat îmbătrânirea creierului cu un spray nazal
Oamenii de știință au inversat îmbătrânirea creierului cu un spray nazal
(P) Papuci de apă pentru bărbați: Ce să alegi pentru plajă sau piscină
(P) Papuci de apă pentru bărbați: Ce să alegi pentru plajă sau piscină
Visul călătoriilor interstelare rapide începe să se clatine: Mai sunt găurile de vierme considerate posibile?
Visul călătoriilor interstelare rapide începe să se clatine: Mai sunt găurile de vierme considerate posibile?
Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei
Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei
Sunete ciudate se aud din cea mai adâncă gaură artificială de pe Pământ
Sunete ciudate se aud din cea mai adâncă gaură artificială de pe Pământ
Ziua în care cuceritorul Mehmed al II-lea a îngenuncheat Constantinopolul
Ziua în care cuceritorul Mehmed al II-lea a îngenuncheat Constantinopolul
Unde găsim cea mai frumoasă plajă din Europa? Nu este nici în Spania, nici în Italia sau Grecia!
Unde găsim cea mai frumoasă plajă din Europa? Nu este nici în Spania, nici în Italia sau Grecia!
Risc de cancer pentru o treime dintre angajații în sănătate din Europa
Risc de cancer pentru o treime dintre angajații în sănătate din Europa
Secretul unui „nou început” poate fi chiar anotimpul de vară, spun psihologii
Secretul unui „nou început” poate fi chiar anotimpul de vară, spun psihologii
Câți kilometri are cel mai lung pod din lume și în cât timp poate fi traversat cu mașina?
Câți kilometri are cel mai lung pod din lume și în cât timp poate fi traversat cu mașina?
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii