Oamenii de știință de la Texas A&M transformă un tabiet zilnic într-un comutator medical de înaltă tehnologie.
Cercetarea lor combină cafeina cu CRISPR, un instrument puternic de editare genetică, pentru a explora noi modalități de tratare a bolilor cronice, precum cancerul și diabetul. Abordarea se bazează pe o strategie numită chemogenetică, care permite cercetătorilor să controleze celulele folosind semnale chimice specifice.
Yubin Zhou, profesor și director al Centrului pentru Cercetare Translațională a Cancerului, se concentrează pe studierea bolilor la nivel celular, genetic și epigenetic. De-a lungul a peste 180 de publicații științifice, el a utilizat tehnologii avansate pentru a înțelege mai bine și pentru a trata potențial afecțiuni complexe.
Chemogenetica implică dirijarea comportamentului celulelor cu ajutorul unor molecule externe mici, adesea medicamente sau compuși dietetici, care activează comutatoare special proiectate în interiorul celulelor țintă. Spre deosebire de medicamentele convenționale care pot afecta multe țesuturi din corp, această metodă este concepută să funcționeze doar în celulele care au fost programate să răspundă.
Cea mai recentă lucrare a lui Zhou se bazează pe descoperiri anterioare despre comutatoarele genetice. Echipa sa a dezvoltat un nou sistem chemogenetic care cuplează CRISPR cu cafeina pentru a controla momentul în care are loc editarea genelor.
Procesul începe prin pregătirea celulelor în avans. Folosind tehnici stabilite de transfer genetic, cercetătorii introduc gene care produc trei componente cheie: un nanocorp, proteina sa parteneră și mecanismul CRISPR.
Odată ajunse în celulă, aceste componente sunt produse natural. După această configurare, sistemul poate fi controlat din exterior, scrie Sciencedaily.
Când o persoană consumă aproximativ 20 mg de cafeină (echivalentul unei cantități mici de cafea sau ciocolată), aceasta determină nanocorpul și proteina sa parteneră să se unească. Această interacțiune activează CRISPR, care execută apoi modificări genetice specifice în celulă.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că anumite medicamente pot inversa procesul. De exemplu, administrarea de rapamicină (un imunosupresor comun) poate face ca proteinele unite să se separe, oprind astfel editarea genetică. Acest control suplimentar este vital pentru siguranța terapiilor; medicii ar putea opri temporar activitatea genetică dacă pacientul prezintă efecte secundare, repornind-o ulterior.
Pe termen lung, s-ar putea proiecta celule care să permită persoanelor cu diabet să crească producția de insulină pur și simplu bând o ceașcă de cafea.
În studiile pe animale de laborator, echipa a descoperit că atât cafeina, cât și metaboliții săi pot declanșa acest răspuns. Potrivit lui Zhou, această abordare este accesibilă, ușor de gestionat și poate provoca mai puține efecte secundare decât terapiile existente.
„Ceea ce ne entuziasmează este ideea de a refolosi medicamente binecunoscute și chiar ingrediente alimentare comune, cum este cafeina, pentru a face trucuri complet noi”, a declarat Zhou. „Speranța noastră este ca, într-o zi, clinicienii să poată folosi stimuli simpli și familiari pentru a regla fin terapii puternice, într-un mod sigur și reversibil.”
Doar două sau trei cești de cafea sau ceai pe zi ar putea reduce riscul de demență
Cea mai scumpă cafea din lume: de ce kopi luwak are profilul aromatic unic
Descoperire îngrijorătoare despre paharele de cafea de unică folosință
Cafeaua are beneficii surprinzătoare pentru persoanele cu boli mintale severe