Un document arab din secolul al XVII-lea confirmă existența unui rege nubian semilegendar

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un studiu recent analizează noi dovezi istorice despre unul dintre cei mai timpurii conducători ai orașului Dongola din perioada precolonială. Mult timp considerat o figură aproape legendară, regele Qashqash este acum confirmat de descoperirea unui document oficial emis în numele său. Textul oferă indicii despre relațiile sociale ale acestuia, modul în care își exercita autoritatea și despre procesul de arabizare a Dongolei în epoca Funj. Ce arată un document arab din secolul al XVII-lea?

Studiul a fost publicat în revista Azania: Archaeological Research in Africa.

Old Dongola a fost cândva capitala regatului creștin Makuria, situat în nordul actualului Sudan. În jurul mijlocului secolului al XIV-lea, orașul a intrat însă într-o perioadă cunoscută drept „Evul Întunecat” al istoriei sudaneze, când nu a mai fost capitala regatului. Despre următoarele trei secole se știe foarte puțin, deși atunci a avut loc transformarea treptată a Nubiei antice prin arabizare și islamizare.

O zonă de circulație pentru oameni, bunuri și idei

Autorul principal al studiului, Tomasz Barański, explică faptul că această schimbare nu s-a produs brusc: „Nubia nu a fost o regiune marginală sau izolată a Văii Nilului, ci un coridor esențial care lega lumea mediteraneană de Africa subsahariană. Departe de a fi un capăt de drum al civilizației, Nubia a funcționat timp de milenii ca o zonă dinamică de circulație pentru oameni, bunuri și idei. Prin Nubia au trecut mărfuri precum aurul, fildeșul și oamenii înrobiți, dar ea a permis și schimbul unor elemente mai puțin tangibile: tehnologii, credințe religioase și modele politice.”

„Mai mult, comunitățile nubiene nu au fost simple receptoare pasive ale influențelor externe; ele au modelat și adaptat activ fluxurile care traversau acest coridor. Această lungă istorie a schimburilor ne ajută să înțelegem transformările culturale ulterioare din regiune, inclusiv arabizarea și islamizarea. Acestea nu au reprezentat rupturi bruște, ci au făcut parte dintr-un model mult mai vechi de interacțiune, negociere și adaptare care a caracterizat Sudanul de-a lungul istoriei”, spune cercetătorul, citat de Phys.org.

Ce s-a descoperit într-un document arab din secolul al XVII-lea?

În perioada declinului, Dongola s-a redus treptat până când a rămas doar cetatea centrală și zona din jurul ei. Orașul apare rar în sursele istorice, inclusiv prin referiri fragmentare la Qashqash. Acesta este menționat și în Kitāb al-Ṭabaqāt, un dicționar biografic din secolul al XIX-lea bazat pe tradiții orale despre sfinți sudanezi.

În 2018, proiectul arheologic „Urban Metamorphosis of the Community of a Medieval African Capital City” (UMMA) a deschis o nouă etapă de cercetare a trecutului Dongolei, concentrându-se pe cetate și pe zonele din jur.

Arheologii au excavat clădirea A.1, considerată de tradiția locală reședința regilor orașului. Pe lângă obiecte asociate elitei, bumbac, in, mătase, pantofi din piele, fildeș, un mâner de pumnal din corn de rinocer și un inel de aur, au fost descoperite peste 23 de texte arabe noi. Printre ele se afla și un ordin emis de regele Qashqash, găsit într-o groapă de gunoi.

Textul ordinului spune: „De la regele Qashqash către Khiḍr, fiul lui ŠHDT/ŠHB(T?). De îndată ce Muḥammad al-ʿArab ajunge la tine, ia de la el trei ʾRDWYĀT și dă-i o oaie și mielul ei, iar de la ʿAbd al-Jābīr să recuperezi oaia și mielul ei; apoi dă-le stăpânului lor fără întârziere. Nu ezita! Aceasta este scrisoarea/răspunsul meu pentru tine. Scribul său, Ḥamad, a scris-o. Salutări. Iar tu, Khiḍr, dă-i lui ʿAbd al-Jābīr trei bucăți de pânză din bumbac și un acoperământ pentru cap (sau trei acoperăminte din bumbac pentru cap) și recuperează oaia și mielul ei pentru stăpânul lor.”

Acest document arab din secolul al XVII-lea confirmă existența lui Qashqash

Acest document arab din secolul al XVII-lea confirmă existența lui Qashqash și oferă prima dovadă clară despre un conducător al Dongolei din perioada post-medievală. Analiza textului arată că scribul nu stăpânea pe deplin araba clasică și folosea forme apropiate limbajului vorbit. Totuși, documentul indică faptul că araba devenea deja principala limbă scrisă a curții regale, chiar dacă probabil încă nu era limba vorbită de locuitorii orașului.

Potrivit lui Barański, descoperirile ar putea continua: „Analiza preliminară a scrisorilor descoperite în clădirea A.1 sugerează modele distincte în circulația corespondenței, ceea ce indică existența unei rețele coerente de comunicare. Această rețea includea nu doar elitele religioase și administrative ale orașului, ci posibil și liderii grupurilor nomade care păstoreau turme în regiunile din jur.”

„Descoperirea acestui aparent banal petic de hârtie, plasată în contextul mai larg al culturii darurilor și al patronajului regal tradițional implicat în micropolitica locală, oferă un exemplu clar despre cum cercetările arheologice continuă să producă materiale care fac legătura dintre cultura materială și istoria scrisă”, adaugă el.

Vă recomandăm să citiți și:

O femeie din Epoca de Piatră a fost înmormântată asemenea unui bărbat. Care a fost motivul?

Test de cultură generală. Când și unde a fost descoperită cafeaua?

Gene vechi de 3.000 de ani dezvăluie strategii surprinzătoare de supraviețuire în Polonia preistorică

Arheologii au descoperit un copil din Epoca de Piatră din Suedia, îngropat în piele de căprioară