Boala Parkinson este tulburarea neurologică cu cea mai rapidă creștere, având peste 10 milioane de cazuri la nivel mondial. Se estimează că numărul persoanelor care trăiesc cu Parkinson se va tripla între 2020 și 2050.
În ciuda impactului imens asupra pacienților și a costurilor economice uriașe, există încă multe lucruri pe care nu le știm despre modul în care această boală se manifestă și progresează. Un studiu recent de amploare, realizat pe aproape 11.000 de australieni, oferă perspective critice asupra simptomelor și a factorilor de risc, arătând cum aceștia afectează bărbații și femeile în mod diferit.
Parkinson este o boală progresivă în care celulele care produc dopamina într-o zonă a creierului încep să moară. Deși este considerată de obicei o tulburare de mișcare, Parkinson implică și o varietate de simptome non-motorii mai puțin cunoscute.
Printre acestea se numără schimbările de dispoziție, dificultățile de memorie și cogniție, tulburările de somn și disfuncțiile autonome (constipație, tensiune arterială scăzută). Aceste simptome „invizibile” au adesea un impact negativ mai mare asupra calității vieții decât cele motorii.
Cercetarea a utilizat date din „Studiu australian privind genetica bolii Parkinson”, fiind cel mai mare grup de pacienți studiat în Australia și cel mai mare grup activ la nivel mondial.
Principalele concluzii arată că simptomele non-motorii sunt extrem de frecvente. Studiul a reconfirmat prezența masivă a acestora: pierderea mirosului (52%), modificări de memorie (65%), durere (66%) și amețeli (66%). Un procent covârșitor de 96% dintre participanți au raportat tulburări de somn, cum ar fi insomnia.
Vârsta rămâne factorul principal, media de debut a simptomelor fiind de 64 de ani. Deși 25% dintre subiecți au avut un istoric familial de Parkinson, doar 10–15% din cazuri sunt cauzate strict de mutații genetice specifice.
Majoritatea cazurilor rezultă dintr-o interacțiune complexă între gene, înaintarea în vârstă și factori de mediu (expunerea la pesticide, traumatisme craniene).
De asemenea, boala este de 1,5 ori mai frecventă la bărbați, dar studiul a scos la iveală diferențe notabile în eevoluție.
Femeile tind să fie mai tinere la momentul debutului și al diagnosticului. De asemenea, sunt mai predispuse să experimenteze durere (70% față de 63% la bărbați) și căzături (45% față de 41%).
Asta în timp ce bărbații raportează mai multe modificări de memorie (67% față de 61% la femei) și comportamente impulsive, scrie ScienceAlert.
Deși studiul oferă o imagine clară, 93% dintre participanți au avut ascendență europeană, deci eșantionul ar putea să nu fie pe deplin reprezentativ pentru întreaga diversitate umană. Cercetătorii plănuiesc să utilizeze dispozitive purtabile și smartphone-uri pentru a colecta date obiective în viitor.
Înțelegerea factorilor care influențează boala poate duce la o identificare timpurie a celor expuși riscului și la metode mai personalizate de gestionare a acestei afecțiuni.
Oamenii de știință au transformat sticle de plastic în medicament pentru boala Parkinson
Depresia ar putea fi avertismentul timpuriu al creierului pentru boala Parkinson și demență
Oamenii de știință au observat, în premieră, „declanșatorul” bolii Parkinson
Boala Parkinson s-ar putea să nu înceapă în creier, arată un studiu