Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?

Faptul că poți obține un răspuns în câteva secunde pare un avantaj evident. Accesul imediat la informație schimbă însă modul în care o procesezi. Nu mai pornești de la întrebare, nu mai construiești răspunsul pas cu pas și nu mai testezi variante. Ajungi direct la concluzie, fără să mai treci prin etapele care, în mod normal, construiesc înțelegerea.

Creierul învață prin efort susținut. Atunci când cauți, compari și corectezi, sunt activate mecanisme implicate în memorie, atenție și rezolvare de probleme. Dacă aceste procese sunt ocolite frecvent, ele sunt folosite mai rar și devin mai puțin implicate în mod activ. Abilitatea de a analiza, de a construi răspunsuri și de a reține informații rămâne, dar obișnuința de a o folosi se reduce. Astfel, începi să te bazezi mai mult pe acces decât pe memorie. Nu mai simți nevoia să reții informația, pentru că știi că o poți găsi imediat și, în loc să rămână în minte, rămâne ideea că ai acces la ea.

• De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
• Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize

Psihologii descriu acest tipar ca pe o mutare a efortului mintal în afara ta. Cu cât răspunsurile sunt mai ușor de obținut, cu atât scade tendința de a le căuta singur sau de a le construi pas cu pas. Este o adaptare la mediul digital, în care viteza începe să conteze mai mult decât procesul.

Totuși, externalizarea gândirii nu este un fenomen nou. Oamenii au folosit dintotdeauna instrumente pentru a-și ușura memoria, de la agende și liste până la telefoane și calculatoare. Diferența apare în cazul AI-ului, care nu se limitează la a păstra informația, ci oferă direct răspunsuri deja formulate. Astfel, o parte din procesul de analiză este scurtată sau chiar sărită, ceea ce poate influența felul în care este implicată gândirea.

Schimbarea se vede și în felul în care îți formulezi ideile. Atunci când ai la îndemână variante deja structurate, devine mai ușor să le preiei decât să le construiești de la zero. În timp, stilul tău poate începe să semene cu textele, răspunsurile și formulările pe care le vezi cel mai des, iar reflecția personală își pierde din spațiu.

Se schimbă și felul în care te exprimi. Nu mai stai să cauți cuvintele, le alegi pe cele disponibile. Ideile vin mai repede, dar nu mai trec la fel de mult prin tine, astfel că în timp, apare senzația că doar le aranjezi, nu că le construiești.

În concluzie, AI-ul poate accelera gândirea, dar îi poate reduce și profunzimea, în funcție de cum este folosit. Atunci când îl folosești ca punct de plecare, pentru a verifica informații, a compara perspective și a-ți formula propriile concluzii, procesul rămâne activ și chiar devine mai eficient. În schimb, dacă te obișnuiești să accepți rapid răspunsuri deja formulate, sari peste etapele în care, în mod normal, analizezi și înțelegi în profunzime. Diferența apare în modul în care îl integrezi în propriul proces de gândire.

Știați că?

Creierul tinde să rețină mai puțin informațiile pe care știe că le poate găsi rapid online, fenomen cunoscut drept „Google effect”.

Surse:

https://www.science.org/doi/10.1126/science.1207745

 https://thedecisionlab.com/biases/google-effect

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10830778/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Inteligența Artificială de la Google arată milioane de răspunsuri greșite în fiecare oră

De ce un analist recomandă să nu folosim programe de Inteligență Artificială vineri după-amiaza?

Dependența de Inteligența Artificială ne poate afecta abilitățile cognitive, avertizează experții

În mod paradoxal, Inteligența Artificială complică munca angajaților în loc să-i ajute