Deși nu într-un mod pe care oamenii îl pot auzi, un studiu recent demonstrează că plantele aflate sub stres emit impulsuri de sunete ultrasonice. Aceste semnale seamănă cu niște pocnituri sau clicuri metalice, comparabile cu sunetul produs de spargerea bulelor de pe ambalajele de protecție.
Cercetarea, publicată în jurnalul Cell, a analizat plante de tomate și tutun aflate în stare de deshidratare sau care au suferit daune fizice.
Sunetele emise au o intensitate de aproximativ 60-65 de decibeli, echivalentul unei conversații umane normale, însă frecvența lor este mult peste limita auzului uman. Acest lucru sugerează că mediul înconjurător este plin de „zgomote” vegetale pe care pur și simplu nu le observăm.
„Chiar și într-un câmp liniștit, există sunete pe care nu le auzim, iar acele sunete transportă informații”, explică Lilach Hadany, biolog evoluționist la Universitatea din Tel Aviv. „Există animale care pot auzi aceste sunete, deci este foarte posibil să aibă loc o interacțiune acustică vastă.”
Deși vibrațiile ultrasonice au mai fost detectate în plante, acest studiu este primul care demonstrează că sunetele se propagă prin aer, făcându-le relevante pentru alte organisme.
Echipa a utilizat microfoane performante și algoritmi de învățare automată pentru a distinge între plantele sănătoase și cele stresate.
Rezultatele au fost uluitoare. În timp ce plantele sănătoase sunt aproape complet silențioase, o singură plantă stresată poate emite între 30 și 50 de sunete pe oră. Mai mult, sistemul AI a reușit să identifice cauza stresului.
În unele cazuri a fost deshidratarea. Plantele încep să „țipe” chiar înainte de a prezenta semne vizibile de ofilire. Numărul de sunete atinge vârful după cinci zile fără apă și scade pe măsură ce planta se usucă complet.
În altele a fost tăierea. Sunetele produse în urma secționării tulpinii au un profil acustic diferit față de cele provocate de sete. Deși studiul s-a concentrat pe tomate și tutun, cercetătorii au descoperit că și porumbul, grâul, vița-de-vie și cactușii emit sunete similare atunci când sunt în dificultate.
Cauza fizică probabilă este cavitația, un proces în care bule de aer se formează și se sparg în interiorul sistemului vascular al plantei.Oamenii de știință au creat în laborator plante care strălucesc în întuneric
Întrebarea care rămâne este dacă aceste sunete sunt produse deliberat pentru comunicare sau sunt doar un produs secundar biologic. Hadany sugerează că alte organisme s-ar putea să fi evoluat pentru a profita de aceste semnale.
De exemplu, o molie care caută un loc unde să-și depună ouăle sau un animal care vrea să mănânce o plantă s-ar putea ghida după aceste sunete.
De asemenea, propriile lor „vecine” ar putea reacționa. Studii anterioare au arătat că plantele își măresc nivelul de zahăr în nectar atunci când aud polenizatorii sau își modifică expresia genelor ca răspuns la sunete, scrie SciTechdaily.
Dincolo de fascinantele implicații evolutive, descoperirea are un potențial practic uriaș. Monitorizarea sunetelor emise de culturi ar putea ajuta fermierii să urmărească nivelurile de hidratare în timp real, optimizând irigațiile și economisind resurse vitale.
Cum putem salva plantele de apartament: trucul simplu care dă roade
Pot plantele să numere? Un studiu dezvăluie un răspuns extraordinar!
Cum putem folosi CD-urile vechi pentru a ne proteja plantele din grădină?
Lovitură pentru industria alimentelor pe bază de plante. Decizia Parlamentului European