Agenția de rating S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran ale României la nivelul BBB-/A-3, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt, în valută și monedă locală. Totuși, perspectiva rămâne negativă, ceea ce indică un risc crescut de retrogradare.
Decizia reflectă incertitudinile legate de capacitatea României de a continua consolidarea finanțelor publice și de a reduce deficitul extern în următoarele 6-12 luni. Potrivit agenției, țara rămâne vulnerabilă la schimbări ale încrederii investitorilor, din cauza nevoilor mari de finanțare externă și a ponderii ridicate a investitorilor nerezidenți în datoria guvernamentală, scrie Ziarul Financiar.
S&P avertizează că România ar putea fi retrogradată dacă blocajul politic se prelungește sau dacă viitorul guvern nu reușește să reducă deficitul fiscal până în 2027. De asemenea, o eventuală întârziere sau pierdere a fondurilor europene din perioada 2026-2027 ar putea afecta creșterea economică și ar complica procesul de ajustare fiscală.
În ciuda riscurilor, ratingul a fost menținut deoarece S&P se așteaptă ca principalele partide politice să susțină în continuare măsuri de consolidare fiscală în acest an și anul viitor, inclusiv adoptarea unui buget considerat credibil pentru 2027. Agenția estimează, de asemenea, că România va atrage cea mai mare parte a fondurilor europene disponibile, echivalente cu până la 3,5% din PIB.
Totuși, raportul indică mai multe vulnerabilități: posibilă stagnare economică în 2026 pe fondul ajustărilor fiscale și al inflației ridicate, fragmentarea politică ce poate afecta disciplina bugetară, nevoi de finanțare externă ridicate – de aproximativ 18% din PIB – și presiuni inflaționiste care limitează spațiul de relaxare a politicii monetare.
S&P notează și instabilitatea politică recentă, după dizolvarea guvernului de reformă pe 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură. Agenția se așteaptă ca un nou executiv să fie format în următoarele săptămâni, fie prin refacerea coaliției, posibil cu un premier tehnocrat, fie printr-un guvern minoritar susținut punctual în Parlament.
Pe partea fiscală, deficitul României a scăzut anul trecut și în primul trimestru din 2026, ajungând la 1% din PIB în T1, aproape la jumătate față de anul anterior. Cu toate acestea, S&P estimează pentru întregul an un deficit de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din regiunea EMEA.
România ar urma să primească aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene în acest an, inclusiv 10,7 miliarde de euro prin PNRR. Deblocarea acestor sume depinde însă de implementarea reformelor, inclusiv în domeniul salarizării publice și al administrației.
Agenția estimează că economia României ar putea stagna în 2026, urmând o revenire la o creștere de 2,5% în 2027. Consumul privat este afectat de consolidarea fiscală și inflația ridicată, care a ajuns la 10,7% în aprilie, însă investițiile publice susținute de fonduri europene ar putea evita o recesiune.