O imagine impresionantă realizată de telescopul Gemini Observatory oferă o nouă imagine asupra misterioasei NGC 1514, cunoscută și sub numele de „Nebuloasa Globului de Cristal”. Situată la aproximativ 1.500 de ani-lumină de Pământ, nebuloasa reprezintă, de fapt, o „piatră funerară cosmică” care păstrează urmele sfârșitului unei perechi de stele.
Deși denumirea de „nebuloasă planetară” poate induce în eroare, aceste obiecte nu au nicio legătură cu planetele. Termenul a fost introdus în secolul al XVIII-lea de astronomul William Herschel, care a descoperit NGC 1514 și a observat că astfel de obiecte semănau cu planetele prin telescoapele vremii, potrivit phys.org.
În realitate, nebuloasele planetare se formează atunci când stele cu masă mică sau medie își expulzează straturile exterioare de gaz în ultimele etape ale vieții. Materialul ejectat creează un nor luminos care poate persista între 10.000 și 25.000 de ani – o perioadă scurtă la scară cosmică.
NGC 1514 se remarcă prin forma sa complexă, cu structuri neregulate, filamente și cavități de gaz și praf. În centrul nebuloasei se află un sistem binar format din două stele care orbitează una în jurul celeilalte la fiecare nouă ani, cea mai lungă perioadă orbitală cunoscută pentru o nebuloasă planetară.
Observațiile realizate anterior de James Webb Space Telescope au dezvăluit două inele uriașe de praf în jurul nebuloasei, invizibile în imaginile obținute în lumină vizibilă. Cercetările arată că aceste structuri s-au format în urma unor episoade timpurii de pierdere de masă din sistemul binar și au fost modelate ulterior de vânturile stelare puternice.
Una dintre stelele centrale este deosebit de neobișnuită. Este clasificată drept o stea de tip O, un obiect extrem de fierbinte, dar surprinzător de puțin luminos. Astronomii cred că aceasta și-a pierdut o mare parte din masă în favoarea companionului său și se află acum în ultimele faze ale evoluției sale, urmând să se transforme într-o pitică albă.
În schimb, partenera sa, o stea gigantică de tip A0III, este responsabilă pentru iluminarea spectaculoasă a nebuloasei. Interacțiunea dintre cele două stele și vânturile lor stelare modelează permanent structurile complexe observate astăzi.
Astronomii consideră că NGC 1514 oferă o oportunitate rară de a studia modul în care sistemele stelare binare influențează formarea nebuloaselor planetare. În timp, norii de gaz se vor dispersa în mediul interstelar, iar urmele acestui spectaculos final cosmic vor dispărea treptat în vastitatea galaxiei.
Giganții gazoși îi ajută pe astronomi să elucideze un mister spațial vechi de decenii
Cele mai puternice particule din Univers ar putea fi și mai bizare decât se credea
Sonda Psyche folosește planeta Marte drept o „praștie” uriașă către o lume metalică misterioasă
Oamenii de știință au descoperit că Universul formează găuri negre în moduri surprinzătoare