Chiar și un asteroid de dimensiuni reduse poate avea o istorie surprinzător de dramatică. În timpul unui survol apropiat al asteroidului Donaldjohanson, sonda spațială Lucy de la NASA a descoperit o lume cu o formă neobișnuită care se clatină prin spațiu, poartă urmele unei coliziuni străvechi și păstrează dovezi că apa lichidă a existat pentru scurt timp pe corpul său părinte.
Sonda a trecut la doar 1.000 km de asteroidul din centura principală pe 20 aprilie 2025. Datele colectate, publicate recent în revista Science, au oferit cercetătorilor o oportunitate neașteptată de a compara acest corp ceresc cu asteroizii mai bine cunoscuți Bennu și Ryugu.
În loc să se rotească în jurul unei singure axe, Donaldjohanson prezintă o mișcare haotică, asemănătoare unui titirez care se clatină. Acesta se rotește complet de la un capăt la altul o dată la 10,5 zile terestre, timp în care se balansează înainte și înapoi în jurul axei sale lungi la fiecare 26,5 zile.
Imaginile detaliate au dezvăluit o structură bilobată (formată din doi lobi conectați printr-un gât îngust), dându-i aspectul unei arahide.
Oamenii de știință cred că lobii au fost fragmente separate dintr-o coliziune masivă petrecută acum 155 de milioane de ani, care s-au atras ulterior datorită gravitației proprii.
Cercetătorii estimează că Donaldjohanson se rotea inițial de cel puțin 10 ori mai repede decât în prezent. Încetinirea sa treptată, de-a lungul a 20 până la 60 de milioane de ani, a fost provocată de efectul YORP (Yarkovsky-O’Keefe-Radzievskii-Paddack), un proces subtil generat de lumina solară.
Pe măsură ce Soarele încălzește suprafața neregulară a asteroidului, energia este eliberată inegal sub formă de radiație infraroșie. Această emisie generează o forță de propulsie infimă, dar constantă, capabilă să modifice dramatic rotația unui corp cosmic de-a lungul mileniilor, scrie SciTechdaily.
Pe măsură ce rotația a încetinit, resturile de rocă au alunecat spre zonele mai joase, atenuând relieful craterelor de impact.
Spectrometrul în infraroșu al sondei Lucy a detectat pe suprafața asteroidului minerale argiloase bogate în fier. Acestea se pot forma exclusiv în prezența apei lichide.
Această diferență sugerează că asteroizii părinți s-au format în regiuni diferite ale sistemului solar timpuriu înainte de a migra în centura principală.
Donaldjohanson a fost doar o repetiție generală pentru instrumentele sondei. Misiunea principală a lui Lucy va începe pe 12 august 2027, când va survola Eurybates, intrând în premieră în rândul misterioșilor asteroizi troieni ai lui Jupiter, relicve din perioada formării planetelor.
Sonda spațială Lucy se pregătește pentru a doua întâlnire cu un asteroid
Sonda Lucy a avut parte de o surpriză în timp ce survola un asteroid
O fotografie uimitoare cu Pământul și Luna, surprinsă de nava spațială Lucy de la NASA
Nava spațială Lucy de la NASA, pregătită de întâlnirea cu un nou asteroid