Tot mai mult praf din Sahara ajunge în Europa. Care este explicația fenomenului?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Tot mai mult praf din Sahara ajunge în Europa. Dacă privești cerul într-o zi încețoșată în Atena, Napoli sau Madrid, este posibil să vezi, la propriu, o parte din Africa. După decenii în care Europa și-a redus poluarea produsă de trafic și industrie, praful adus din Deșertul Sahara începe să afecteze tot mai mult calitatea aerului.

Tot mai mult praf din Sahara ajunge în Europa. Într-un nou studiu, cercetătorii au folosit Inteligența Artificială (AI) pentru a urmări deplasarea particulelor de praf între anii 2012 și 2021. Analiza arată că, deși concentrațiile de particule provenite din motoare și activități industriale au scăzut, cantitatea de praf saharian a crescut semnificativ, în special în sudul Europei.

Praful este transportat din nordul Africii peste Marea Mediterană și rămâne în atmosferă deasupra Spaniei, Portugaliei, Italiei, Balcanilor și Greciei. O parte dintre particule ajung chiar și în nordul continentului, iar ritmul de creștere este similar cu cel observat în sud, ceea ce sugerează că fenomenul ar putea deveni o problemă și pentru aceste regiuni.

Tot mai mult praf din Sahara ajunge în Europa. Ce se întâmplă, de fapt?

Un exemplu spectaculos s-a produs pe 16 octombrie 2017, când cerul de deasupra Insulelor Britanice a căpătat o nuanță sepia, iar Soarele a părut roșu-sângeriu. Fenomenul a fost provocat de fostul uragan Ophelia, care a transportat praf din Sahara peste Europa și l-a amestecat cu fumul incendiilor de vegetație din Portugalia și Spania.

Cercetătorii explică această tendință prin extinderea treptată a Saharei. Sub influența ciclurilor climatice naturale și a încălzirii globale provocate de activitatea umană, deșertul și-a mărit suprafața cu aproximativ 10% în secolul al XX-lea, iar procesul continuă.

„Încă nu este pe deplin clar în ce măsură schimbările climatice provocate de om au contribuit la acest fenomen. Totuși, datele actuale indică faptul că emisiile de gaze cu efect de seră și încălzirea globală favorizează extinderea deșerturilor prin apariția unor condiții mai uscate”, a spus Kaspar Dällenbach, coordonatorul studiului.

În același timp, modificările circulației atmosferice au intensificat vânturile care traversează Marea Mediterană. Potrivit autorilor, numărul furtunilor de praf nu a crescut, însă acestea au devenit mai puternice și transportă cantități mai mari de nisip către Europa.

Ce conține acest praf?

Pentru a identifica originea particulelor, echipa a analizat compoziția lor chimică. Praful provenit de pe șantiere conține mult calciu, particulele generate de trafic sunt bogate în carbon, în timp ce praful saharian are un conținut ridicat de aluminiu, unul dintre cele mai răspândite elemente din scoarța terestră.

O întrebare importantă este ce efect va avea această creștere asupra sănătății. Particulele fine de praf saharian pot pătrunde adânc în plămâni și pot provoca inflamații, stres oxidativ și leziuni ale țesuturilor, crescând riscul de afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Totuși, cercetătorii spun că impactul pe termen lung va putea fi evaluat doar prin studii ample.

Ei speră că metodele bazate pe AI vor permite monitorizarea mai precisă a prafului în timp real. Potrivit echipei, noul sistem completează modelele clasice, care detectează cu ușurință furtunile puternice de praf, dar surprind mai greu episoadele de intensitate redusă și concentrațiile de la nivelul solului, scrie IFL Science.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Râurile Pământului rămân fără oxigen, iar fenomenul riscă să se agraveze

Pierderea biodiversității amenință direct sănătatea oamenilor, arată un nou studiu: dispariția polenizatorilor afectează alimentația și veniturile

După jumătate de secol, flăcările de la „Porțile Iadului” s-ar putea stinge

„Bucătăria lumii”, în pericol: Unul dintre marile fluvii ale Asiei este otrăvit de poluarea cu metale grele