Oamenii de știință de la Boston College au determinat că un meteorit recent descoperit pe Marte are o vechime de 1,27 miliarde de ani și provine dintr-o sursă eșantionată în premieră, din interiorul Planetei Roșii.
Rocile de pe Marte sunt desprinse de pe planetă în urma unor impacturi, ceea ce limitează eșantioanele disponibile pentru cercetători la aproximativ 400 de meteoriți marțieni descoperiți.
Majoritatea rocilor magmatice marțiene comune, numite shergottite, au o vârstă geologică tânără, de sub 600 de milioane de ani.
Între acestea și cele mai vechi roci caracterizate, de 2,4 miliarde de ani, există o lacună de 1,8 miliarde de ani în înțelegerea istoriei geologice a planetei.
Echipa de cercetare a analizat meteoritul Northwest Africa (NWA) 13441, descoperit în Algeria în anul 2019. Folosind tehnici izotopice radiogenice de înaltă precizie, cercetătorii au stabilit că eșantionul s-a cristalizat în urmă cu aproximativ 1,273 miliarde de ani.
Această descoperire completează un gol informațional uriaș privind activitatea magmatică și vulcanică de pe Marte.
Deși alte două clase rare de meteoriți marțieni (chassignitele și nakhlitele) au fost datate în aceeași perioadă (1,3–1,4 miliarde de ani), ele sunt distincte din punct de vedere chimic de shergottite.
Analiza neodimului, un element rar cu șapte izotopi, a scos la iveală un detaliu neașteptat. Compoziția izotopică a probei corespunde valorii inițiale a sistemului solar, o caracteristică ce nu a mai fost observată niciodată la alte shergottite, scrie Phys.org.
Această compoziție sugerează că o parte din interiorul adânc al planetei Marte a rămas complet nealterată de procesele planetare ulterioare, în miliardele de ani scurși de la formare.
Marte s-a format extrem de rapid, în mai puțin de 5 milioane de ani de la nașterea sistemului solar. Lipsa unei tectonici a plăcilor, spre deosebire de Pământ, a permis acestor compoziții timpurii să rămână intacte.
Descoperirea oferă noi limite importante cu privire la procesele din sistemul solar timpuriu și deschide calea către noi cercetări izotopice.
Studiul a fost publicat în revista Geochimica et Cosmochimica Acta.
Cum se vor proteja viitorii astronauți de praful toxic de pe Marte?
În urmă cu 19 ani, NASA începea să caute viaţă pe Marte
Roverul Curiosity a găsit o „mare de poligoane” pe Marte
O companie specializată în rachete imprimate 3D ar putea devansa SpaceX în cursa spre Marte