Cașaloții comunică prin secvențe de clicuri numite „coda”. Cercetătorii știu deja că aceste vocalizări sunt mai complexe decât par la prima ascultare: ritmul, tempo-ul și anumite variații ale sunetelor se combină în tipare diferite.
În 2024, o echipă din cadrul Project CETI a analizat aproape 9.000 de coda și a identificat o structură fonologică complexă a acestor vocalizări, pe care cercetătorii au comparat-o cu „un alfabet fonetic”. Studiul nu a descifrat însă ce înseamnă aceste sunete.
Acum, inteligența artificială este folosită pentru o etapă diferită: să găsească tipare în volume foarte mari de înregistrări și să ajute cercetătorii să lege sunetele de contextul în care sunt produse.
O problemă aparent simplă este cât de greu poate fi să identifici automat fiecare coda din ore întregi de înregistrări subacvatice.
În 2025, cercetătorii au publicat primul sistem automat destinat detectării și clasificării codas. Algoritmul poate separa clicurile de comunicare de clicurile folosite pentru ecolocație, poate distinge sunetele produse de balene diferite și a permis identificarea unor noi tipuri de semnale coda.
Sistemul a găsit și indicii că balenele își sincronizează uneori vocalizările în timpul schimburilor dintre ele. Pentru cercetători, acest lucru este important deoarece o secvență nu poate fi înțeleasă separat de momentul în care este produsă și de ceea ce face cealaltă balenă.
Cercetarea publicată în 2024 a arătat că aceste vocalizări pot fi descrise prin patru componente: ritm, tempo, „rubato” și „ornamentație”. Acestea sunt caracteristici ale ritmului și structurii temporale a codas, nu patru „sunete” distincte.
„Rubato” desemnează modificări fine ale tempo-ului unei serii de coda, în funcție de coda care a precedat-o, iar „ornamentația” se referă la adăugarea unui clic la tiparul obișnuit al unei coda.
Aceste elemente se pot combina între ele. În setul de 8.719 coda analizat de echipă au fost identificate 143 de combinații frecvente ale caracteristicilor sonore. Cercetătorii spun că această structură sugerează un sistem mai expresiv decât se credea anterior.
Dar există o limită importantă: faptul că un sistem are o structură complexă nu înseamnă automat că îi cunoaștem semnificația. Autorii studiului spun că funcția comunicativă a multor coda rămâne necunoscută.
Înregistrările produse în cercetările asupra cașaloților sunt foarte numeroase. Analizarea manuală a fiecărui sunet ar dura enorm.
De aceea, algoritmii pot fi folosiți pentru a identifica tipare care se repetă în mii de înregistrări și pentru a compara secvențe produse în situații diferite. În loc să caute doar un anumit tip de clic, sistemele pot analiza relația dintre sunete, ordinea lor și momentul în care apar.
În 2025, cercetătorii au mers și mai departe cu un model bazat pe arhitectura Transformer, numit WhAM – „Whale Acoustics Model”. Sistemul a fost antrenat pe aproximativ 10.000 de înregistrări de coda și poate genera coda sintetice care păstrează caracteristici acustice importante ale vocalizărilor reale. Modelul a avut rezultate bune și la clasificarea unor caracteristici precum ritmul, unitatea socială și tipul de „vocală” acustică.
Asta nu înseamnă că AI „înțelege” limba cașaloților. Înseamnă că poate învăța structura sunetelor suficient de bine încât să le recunoască, să le compare și chiar să genereze variante noi.
Problema cea mai dificilă este să afle dacă anumite tipare sonore au legătură cu anumite comportamente.
De exemplu, dacă aceeași coda apare atunci când două balene se apropie, când puii sunt hrăniți sau când grupul își schimbă direcția, cercetătorii pot începe să caute o legătură între sunet și situație.
Pentru asta nu este suficient microfonul. Proiectele de cercetare folosesc și camere, senzori și dispozitive atașate balenelor, astfel încât sunetele să poată fi comparate cu mișcările și interacțiunile dintre animale.
Această etapă este mult mai dificilă decât simpla clasificare a clicurilor. Un algoritm poate observa că două sunete sunt diferite. Pentru a spune că unul înseamnă „vino aici”, „pericol” sau orice alt mesaj, trebuie să existe dovezi independente care să lege sunetul de un comportament repetabil.
Nu. Cercetătorii au făcut progrese importante în identificarea structurii comunicării cașaloților, dar nu au descifrat încă un vocabular și nici nu au demonstrat că aceste animale folosesc un limbaj cu aceeași organizare semantică precum oamenii. Studiul din 2024 spune explicit că semnificația multor coda rămâne o întrebare deschisă.
Ce s-a schimbat este faptul că oamenii pot analiza acum comunicarea acestor animale la o scară imposibilă prin metode tradiționale. Algoritmii pot detecta sunete, le pot grupa, pot observa relații între ele și pot compara aceste tipare cu comportamentul balenelor.
Dacă în următorii ani cercetătorii vor reuși să lege anumite combinații sonore de situații și comportamente concrete, vom putea vorbi pentru prima dată despre o înțelegere mai clară a unor mesaje transmise între cașaloți.
Studiul publicat în 2024 a analizat 8.719 coda din estul Caraibelor.
În 2025 a fost publicat primul sistem automat pentru detectarea și clasificarea codas, capabil să separe și sunetele provenite de la balene diferite.
Modelul WhAM a fost antrenat pe aproximativ 10.000 de înregistrări de coda și poate genera vocalizări sintetice de cașalot.
Deocamdată, cercetătorii nu știu ce înseamnă majoritatea tiparelor sonore identificate la cașaloți.
Surse:
https://www.nature.com/articles/s41467-024-47221-8
https://www.nature.com/articles/s41598-025-97009-z
https://arxiv.org/abs/2512.02206
https://www.projectceti.org/news-insights
Industria tehnologică ascunde pericolele Inteligenței Artificiale, acuză Bill Gates
Amazon și Nvidia, în competiție directă pe piața cipurilor de Inteligență Artificială
Ar putea Inteligența Artificială să devină o ființă cu drepturi?