De ce molizii au nevoie de decenii pentru a se reproduce? Un studiu genetic oferă câteva indicii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De ce molizii au nevoie de decenii pentru a se reproduce? Noi tehnici le-au permis cercetătorilor din Suedia să înțeleagă mai bine modul în care molidul norvegian, una dintre cele mai importante specii de conifere din nordul Europei, trece de la dezvoltarea ramurilor la producerea conurilor, organele reproductive care conțin semințele.

De ce molizii au nevoie de decenii pentru a se reproduce? Într-un studiu realizat de către cercetătorii de la KTH Royal Institute of Technology (Suedia), în colaborare cu Universitatea Suedeză de Științe Agricole – SLU, a fost creată o hartă genetică ce arată când și unde sunt active genele în timpul formării conurilor. Cercetătorii au identificat astfel mai multe gene implicate în acest proces, inclusiv una necunoscută până acum, denumită DAL55.

Molidul norvegian este dificil de studiat din cauza genomului său enorm și a ciclului de viață îndelungat. Perioada juvenilă poate dura mai mult de 25 de ani, iar producerea conurilor are loc doar o dată la 3-5 ani. Aceste caracteristici îngreunează ameliorarea genetică a arborilor forestieri, în ciuda importanței economice a speciei pentru producția de lemn, materiale de construcții și hârtie.

Cercetătorii au vrut să afle de ce molizii au nevoie de decenii pentru a se reproduce

Pentru a investiga formarea conurilor, cercetătorii au folosit o tehnologie dezvoltată la KTH, numită transcriptomică spațială. Aceasta permite identificarea genelor active într-un țesut și stabilirea exactă a locului în care are loc activitatea lor.

„Tehnologia ne permite să studiem simultan tiparele de exprimare ale tuturor genelor”, spune Stefania Giacomello, conferențiar la Departamentul de Tehnologie Genetică al KTH. Cercetătorii au analizat secțiuni extrem de subțiri din țesutul conurilor de molid, cu o grosime de doar 10 micrometri.

Studiul are și o implicație mai largă pentru înțelegerea evoluției plantelor. Cercetătorii vor să afle dacă unele dintre mecanismele genetice care controlează reproducerea plantelor cu flori, precum merii, provin de la un strămoș comun foarte vechi pe care acestea îl împart cu plantele care produc conuri, precum molidul.

„Descoperirile ne îmbunătățesc înțelegerea proceselor evolutive care au contribuit la dezvoltarea tuturor plantelor cu semințe existente în prezent, inclusiv a plantelor cu flori și a coniferelor”, spune Jens Sundström, cercetător în biotehnologia plantelor la SLU.

Un ajutor pentru industria forestieră

Rezultatele ar putea avea și o utilitate practică pentru industria forestieră. O mai bună înțelegere a mecanismelor moleculare care controlează formarea conurilor ar putea ajuta la dezvoltarea unor soiuri de molid mai bine adaptate schimbărilor climatice.

„Sperăm ca, înțelegând mai bine mecanismele moleculare care reglează formarea conurilor, să putem accelera eforturile de ameliorare și să facilităm producerea unor puieți de molid adaptați climei, pentru proprietarii de păduri din întreaga țară”, spune Giacomello, citată de EurekAlert.

Studiul a fost publicat în revista Cell.

Vă recomandăm să citiți și:

Aceasta este dovada că o arahnidă este și prădătoare, nu doar necrofagă

Test de cultură generală. Se înțeleg păsările între ele chiar dacă sunt specii diferite?

O adevărată hartă a comorilor: Cercetătorii dezvăluie unde se ascund zăcămintele de pământuri rare

O singură zi de atacuri asupra rafinăriilor de petrol din Iran a eliberat la fel de mult dioxid de sulf ca o erupție vulcanică