Un studiu dezvăluie efectele asupra funcțiilor cognitive ale expunerii la fluorul din apa potabilă. Fluorul contribuie semnificativ la sănătatea dinților, însă adăugarea sa în apa potabilă continuă să provoace controverse. Deși eficiența sa în prevenirea cariilor este bine cunoscută, temerile privind posibilele efecte negative asupra sănătății au alimentat opoziția față de fluorizarea apei timp de decenii. Anul trecut, Utah și Florida au devenit primele state americane care au interzis această practică.
Un nou studiu sugerează că temerile privind efectele fluorului asupra funcției cerebrale nu sunt susținute de dovezi. Cercetătorii din Irlanda au analizat datele a aproximativ 2.500 de adulți, cu o vârstă medie de 65 de ani, participanți la un studiu de monitorizare pe termen lung a îmbătrânirii. Expunerea acestora la fluorul din apa potabilă a putut fi evaluată pentru cel puțin 50 de ani din viață.
Irlanda a introdus fluorizarea apei la nivel național în 1964, însă concentrațiile de fluor diferă în funcție de regiune. Cercetătorii au împărțit participanții în trei categorii, în funcție de nivelul expunerii, și au comparat rezultatele cu performanțele obținute la două teste cognitive diferite.
Analiza nu a identificat nicio legătură între expunerea la fluor și performanțele cognitive. Cu alte cuvinte, expunerea timp de mai multe decenii la fluorul din apa potabilă nu pare să fie asociată cu deteriorarea funcțiilor cognitive la vârste înaintate.
„Rezultatele noastre oferă motive de încredere că expunerea pe parcursul vieții la apa potabilă fluorizată, la concentrațiile utilizate în Irlanda, nu este asociată cu performanțe cognitive mai slabe la adulții în vârstă”, a declarat Vinay Sharma, cercetător în domeniul sănătății publice la Trinity College Dublin și autor principal al studiului.
O parte dintre participanții mai tineri fuseseră expuși la apă fluorizată în primii cinci ani de viață, însă nici în cazul lor nu a fost identificată o legătură cu performanțele cognitive. Totuși, cercetătorii avertizează că această categorie a reprezentat doar 5% din eșantion, respectiv 124 de persoane, ceea ce limitează puterea concluziilor.
De asemenea, absența unei legături între fluor și declinul cognitiv nu demonstrează automat că substanța este complet lipsită de efecte asupra creierului, ci doar că studiul nu a identificat dovezi ale unor asemenea efecte, scrie ScienceAlert.
Rezultatele sunt în concordanță cu mai multe cercetări anterioare care nu au găsit o asociere între fluorizarea apei și funcția cognitivă. Există însă și studii cu rezultate diferite. Două cercetări realizate în China au asociat expunerea excesivă la fluor, care provoacă fluoroza, cu deficiențe cognitive la persoanele în vârstă. În plus, o meta-analiză publicată în 2025 a identificat o legătură între fluor și scoruri IQ mai mici la copii, însă unele dintre dovezile analizate proveneau din cazuri cu concentrații care depășeau nivelurile utilizate în mod obișnuit pentru fluorizarea apei.
La concentrațiile normale, noul studiu consolidează dovezile privind siguranța fluorului pentru sănătatea creierului.
„Fluorizarea a fost unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru reducerea cariilor dentare la nivelul populației. De aceea, este important să avem acum dovezi pe termen lung din Irlanda că această practică nu afectează sănătatea cognitivă”, a declarat Michael Crowe, cercetător în domeniul stomatologiei la Trinity College Dublin.
Rezultatele au fost publicate în Journal of Dental Research.
Fumezi tutun încălzit? Iată ce le face vaselor de sânge chiar și o singură țigară!
Consumul zilnic de alune ar putea contribui la protejarea creierului
Americanii se tem mai mult de Inteligența Artificială decât de cancer