Cercetătorii au dezvăluit cum poate contribui fiecare dintre noi la salvarea planetei

Reducerea consumului de carne, mai ales cel al cărnii de vită, reciclarea unei cantităţi mai mari de deşeuri şi folosirea unor porţiuni mai mari din terenurile agricole pentru culturile ce pot genera biocombustibili sunt paşi esenţiali pentru combaterea schimbărilor climatice, susţin experţii.

• Gripa aviară s-ar putea răspândi la vacile din toată lumea, avertizează OMS
• Ce sfaturi a dat un preot creat cu Inteligență Artificială?

Dacă fermele agricole nu vor deveni mai eficiente, avertizează cercetătorii, populaţia tot mai mare a Terrei va fi imposibil de hrănit, efectul fiind un dezastru ecologic şi un nivel tot mai mare al dioxidului de carbon în atmosferă. Specialiştii estimează că o situaţie în care fermele continuă să prezinte o eficienţă redusă şi consumul de carne rămâne la un nivel ridicat, cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă ar creşte cu 55 de părţi per milion (ppm). În schimb, un scenariu cu un consum mai redus de carne şi o eficienţă mai mare a fermelor agricole ar conduce la o reducere cu 25 de ppm a cantităţii de dioxid carbon din atmosferă, suficient pentru a menţine creşterea temperaturii globale sub pragul „de siguranţă” de 2 grade Celsius.

Concret, acest lucru ar însemna ca la nivel global carnea să nu mai reprezinte 16.6% din totalul caloriilor consumate într-o zi, ci doar 15%. În cazul dietei tipice occidentale, acest lucru ar conduce la reducerea cantităţii de carne consumate la jumătate.

Reducerea consumului de carne ar permite ca la nivelul anului 2050, în ciuda unei populaţii de 9,3 miliarde, să fie nevoie de suprafeţe agricole mai mici pentru a creşte hrană pentru animale. 

„Sistemul agricol mondial este atât de ineficient încât recoltăm 25% din tot ceea ce creşte pe sol, dar doar 7%–8% din cantitatea recoltată ajunge să fie hrană. Prin eficientizarea agriculturii şi încurajând oamenii să consume mai puţină carne am putea menţine încălzirea globală sub pragul de 2 grade Celsius”, a explicat Tom Powell, unul dintre cercetători.

„Ţinând cont că 78% din terenul agricol cultivat astăzi este destinat creşterii şeptelului, această zonă prezintă potenţialul de a avea un impact colosal în cazul unor schimbări”, a concluzionat profesorul Tim Lenton în studiul publicat în jurnalul ştiinţific Energy and Environmental Science.

Sursa: Independent