Home » Cultură » Acum 7.500 de ani, un teritoriu uriaş dispărea sub ape. Acum, misterul „Atlantidei Nordului” ar putea fi descifrat

Acum 7.500 de ani, un teritoriu uriaş dispărea sub ape. Acum, misterul „Atlantidei Nordului” ar putea fi descifrat

Acum 7.500 de ani, un teritoriu uriaş dispărea sub ape. Acum, misterul „Atlantidei Nordului” ar putea fi descifrat
Publicat: 22.09.2015
Misterul care înconjoară dispariţia teritoriului Doggerland, supranumit "Atlantida Nordului", după ce a fost acoperit de apele mării în urmă cu multe milenii, ar putea fi descifrat cu ajutorul cartografiei 4D, informează site-ul atlantico.fr.

În urmă cu 7.500 de ani, un teritoriu uriaş, situat în largul Marii Britanii şi locuit de unii dintre primii europeni, dispărea sub apele Mării Nordului. Oamenii de ştiinţă vor să readucă la viaţă acel teritoriu – ce unea Marea Britanie de continentul european – cu ajutorul tehnologiei 4D.

Doggerland era un teritoriu vast, acoperit de păduri şi populat de mamuţi, lei ai cavernelor şi alte specii de animale care sunt în prezent dispărute de pe faţa pământului. Plasat la est de Anglia şi având Olanda la sud şi Danemarca la vest, Doggerland impresiona prin mărimea sa, având o suprafaţă de peste 25.000 de kilometri pătraţi, echivalentă cu aceea a provinciei Bretagne din Franţa. A dispărut după ce a fost înghiţit definitiv de apele mării, la sfârşitul ultimei ere glaciare, în jurul anului 6200 î. e.n. Din acest motiv, teritoriul este cât se poate de concret şi nu are nimic dintr-un mit, iar cercetătorii britanici s-au lansat într-un ambiţios proiect de cartografiere 4D a acelei zone dispărute.

În 2007, cercetătorul Vince Gaffney a realizat o primă versiune a unor hărţi speciale, folosind date seismologice – care au adus o precizie indispensabilă pentru cunoaşterea suprafeţei pe care o avea Doggerland. După opt ani, profesorul Gaffney a primit sarcina de a realliza o hartă detaliată a teritoriului respectiv, cu o precizie de neegalat, graţie unei finanţări europene de peste 2 milioane de euro.

Pentru a reuşi acest lucru, tehnologia 4D utilizează de fapt numeroase discipline (precum biochimie şi seismologie), nu doar pentru a trasa relieful submarin din Doggerland, ci şi pentru a trasa evoluţia acestuia de-a lungul timpului (a 4-a dimensiune).

Miza este una majoră, pentru că Doggerland, veritabil paradis pentru comunităţile de vânători-culegători din preistorie, ar fi putut reprezenta „leagănul Europei” din acea epocă, graţie văilor, zonelor mlăştinoase şi numeroaselor fluvii ale sale. „Aceste cercetări noi vor revoluţiona înţelegerea noastră din punct de vedere arheologic asupra acelei perioade”, a declarat Simon Fitch, participant la studiu. În ianuarie, cercetătorii britanici au descoperit deja o uriaşă pădure scufundată sub ape, veche de câteva mii de ani.

Noul studiu va îmbogăţi cunoştinţele oamenilor de ştiinţă, încă modeste, despre acel teritoriu scufundat, a cărui existenţă a fost descoperită abia în urmă cu câteva decenii. În secolul al XIX-lea, plasele aruncate de pescarii britanici în Marea Nordului aduceau uneori la suprafaţă diverse oseminte, însă ei nu aveau nicio idee despre faptul că sub bărcile lor se afla o întreagă lume dispărută. Paleontologul amator Dick Mol, graţie perspicacităţii şi încăpăţânării sale, i-a convins pe pescari să îi încredinţeze tot ce descopereau pe fundul mării şi, mai ales, să îi indice locurile în care făceau acele descoperiri. La scurt timp după aceea, cercetătorii nu au mai avut niciun dubiu: viaţa a existat într-adevăr pe un teritoriu în prezent scufundat. În 1985, Dick Mol a recuperat din acea zonă un maxilar uman vechi de câteva milenii, dovedind astfel că acea „Atlantidă preistorică” a fost într-adevăr locuită de oameni.

Dincolo de aspectul istoric, eventualele descoperiri viitoare ar putea să ofere oamenilor de ştiinţă informaţii preţioase despre felul în care omenirea va trebui să îşi administreze viitorul. Anumite sate preistorice, în prezent scufundate, situate în apropiere de coastele Germaniei, arată faptul că oamenii au fost nevoiţi să îşi adapteze regimul alimentar pentru a face faţă creşterii nivelului apelor. Fluviile şi lacurile dispăreau, iar oamenii au trecut la un regim „marin”, compus din peşti şi vieţuitoare marine. În contextul în care actualul fenomen al încălzirii globale pare să genereze efecte tot mai brutale, cercetătorii britanici consideră că noul studiu ce vizează teritoriul Doggerland ar putea să aducă informaţii vitale despre capacitatea extraordinară de supravieţuire a speciei umane.

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică