Home » Cultură » Kokoro: cuvântul japonez care e greu de tradus în alte limbi, dar care ar putea fi o adevărată revelaţie ştiinţifică

Kokoro: cuvântul japonez care e greu de tradus în alte limbi, dar care ar putea fi o adevărată revelaţie ştiinţifică

Kokoro: cuvântul japonez care e greu de tradus în alte limbi, dar care ar putea fi o adevărată revelaţie ştiinţifică
Publicat: 23.04.2017
În limba japoneză există trei cuvinte pentru „inimă": „shinzou", care se referă la organul fizic, „ha-to" - cuvântul cu înţeles similar celui englezesc pentru dragoste, şi „kokoro" - al cărui înţeles este puţin mai greu de explicat.

„Kokoro este foarte bine înţeles în limba japoneză, dar în altele este dificil de explicat”, arată Yoshikawa Sakiko, directorul Centrului de Cercetare de la Universitatea din Kyoto. Conceptual, acesta uneşte noţiunile de ‘inimă’, ‘minte’ şi ‘spirit’ şi priveşte aceste trei elemente ca fiind inseparabile unul de celălalt. „De exemplu, dacă spunem ‘Ea are un bun kokoro’, înseamnă inimă, suflet şi minte, toate împreună”, explică acesta, scrie Gândul.

Una dintre problemele de a transpune ‘kokoro’ în alte limbi este aceea că, prin corelarea cuvintelor – inimă, spirit şi minte – prin ‘şi’ impunem diviziuni care în japoneză pur şi simplu nu există. În cultura estică, cele trei elemente nu sunt doar intrinsec legate unul de celălalt. Sunt unul singur, scriu cei de la World Economic Forum. 

Oamenii de ştiinţă încep, astfel, să dărâme barierele conceputale şi să exploreze ceea ce artiştii, scriitorii, filosofii şi visătorii multora dintre marile culturi au recunoscut deja de mult: misterioasa conexiune dintre inimă şi minte, adică ‘kokoro’. De exemplu, cercetătorii din Japonia iau în considerare acest concept atunci când lucrează la simulatoare de roboţi, în primatologie şi le-a permis să exploreze şi să discute materia spirituală într-un fel care, în caz contrar, ar fi fost imposibil de implementat în mediul academic. 
 
„Sunt conceptele de minte, inimă, spirit, voinţă, conştiinţă, suflet, consacrate în Vest, cel mai bun mod de a descrie şi de a diviza experienţa umană? Sau există un element mult mai incluziv care ar permite înţelegerea modului în care oamenii gândesc şi simt?”, se întreabă Paul Swanson, profesor de ştiinţe umaniste la Universitatea Nanzan din Japonia. 
 
Citeşte continuarea în Gândul!
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase