„Un cal într-o mare de lebede”, de Raluca Nagy. ”De la forma mea până la cel mai mic gest eram inacdevată”

22 12. 2018, 16:00
„În oraşul cu treizeci de milioane de locuitori nu era doar un lac. Eram un cal într-o mare de lebede. De la forma mea până la cel mai mic gest eram inacdevată. Şi asta se vedea cel mai bine la transpiraţiile care mă treceau încercând să mă contorsionez în atâtea poziţii; ştiind că în Japonia există puţine lucruri mai ruşinoase decât transpiraţia, uneori stăteam cuminţică pe saltea, cu genunchii la bărbie, întorcând doar capul stânga-dreapta şi privindu-le pe lebede cum îşi ciuguleau delicat de sub aripi”.
 
Eroina din romanul Ralucăi Nagy „Un cal într-o mare de lebede”, Rosalyn, are 24 de ani şi este studentă la Londra. Cuprinsă de o boală ciudată, se îngraşă enorm de la un moment încolo. Are o poveste amoroasă complicată şi o familie disfuncţională. Fireşte, e la capătul puterilor. Decide să plece cu o bursă de un an la Tokio, să studieze limba japoneză şi mai ales să schimbe totul. Cu speranţa nemărturisită că întâlnirea cu o nouă cultură va fi un şoc şi o va ajuta să se desprindă de trecut. O călătorie intimă, cu foarte multe detalii, o carte în care aproape nu există o intrigă, dar o abundenţă de detalii asupra locurilor, obicieurilor şi oamenilor ce dau o imagine a culturii japoneze, atât de diferită de a europenilor, scrie Mediafax.
 
La un moment dat, face yoga într-o sală de gimnastică, în pantaloni de trening gri şi o bluză mov închis, cu mâneci lungi, singura ţinută de sport pe care o adusese cu ea, care contrasta violent cu colanţii şi bluzele albe, crem sau roz deschis ale japonezelor. Acestea îi părea o trupă de balerine dansând „Lacul lebedelor”. „În oraşul cu treizeci de milioane de locuitori nu era doar un lac. Eram un cal într-o mare de lebede. De la forma mea până la cel mai mic gest eram inacdevată. Şi asta se vedea cel mai bine la transpiraţiile care mă treceau încercând să mă contorsionez în atâtea poziţii; ştiind că în Japonia există puţine lucruri mai ruşinoase decât transpiraţia, uneori stăteam cuminţică pe saltea, cu genunchii la bărbie, întorcând doar capul stânga-dreapta şi privindu-le pe lebede cum îşi ciuguleau delicat de sub aripi”.
 
„În ego-ficţiunea Ralucai Nagy despre Japonia – comentează sociologul Vintilă Mihăilescu pe coperta a patra – nu se întâmplă practic nimic: nu există intrigă, în sensul occidental, după cum ne avertizează autoarea încă de la început. Dar se petrece o întâlnire radicală a europeanului cu un Celălalt extrem, care îl face să simtă organic – la modul propriu – distanţa culturală şi provocarea umană. Un cal intr-o mare de lebede este pur şi simplu naraţiunea polisenzorială şi în acelaşi timp auto-reflexivă, etnografică şi personală, perplexă şi totodată firească până la limita intimităţii, a acestei experienţe”.
 
Raluca Nagy, născută în 1979, este doctor în ştiinţe sociale al Universităţii Libere din Bruxelles şi al SNSPA Bucureşti. A scris povestiri pe care le-a publicat în diverse reviste, iar cartea de faţă este debutul său în volum individual.
 
Raluca Nagy – „Un cal într-o mare de lebede”. Editura Nemira, colecţia N’autor. 178 pag.