Cum arată, de fapt, una din primele amprente lăsate de oameni acum peste 10.000 de ani

Descopera

Publicat: 24.05.2020

Urmele de la Engare Sero au fost lăsate de un grup de oameni care a traversat o suprafaţă în care noroiul s-a amestecat cu sedimente vulcanice.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un studiu recent, condus de către biologul Kevin Hatala, specializat în evoluţia umană şi cercetător al Universităţii Chatham din Statele Unite ale Americii a analizat urmele de la Engare Sero, Tanzania, considerate a fi unele dintre cele mai vechi din istorie, cu o vechime 5.760-19.100 ani, iar unele studii extind acest interval până la 120.000 ani, notează Science Alert.

Deşi acestea nu sunt cele mai vechi urme lăsate de către picioarele umane, la doar 100 de kilometri de satul Engare Sero se află situl Laetoli, unde urmele au o vechime de 3,7 milioane de ani. Oamenii de ştiinţă afirmă că primul sit de diferenţiază prin multitudinea de urme care s-au păstrat. În total au fost identificate 408 urme de picioare, lăsate de către un număr mare de indivizi, iar cercetătorii încearcă să afle mai multe detalii despre aceştia.

Credit foto: William Harcourt-Smith

În mod evident, doar nişte urme de picioare nu vor putea să ofere răspunsuri complexe despre cultura materială şi spirituală a celor care au trecut pe acolo. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii oamenii de ştiinţă pot identifica unele detalii interesante. Astfel, este clar faptul că membrii respectivului grup nu foloseau încălţăminte şi asta deoarece urmele lăsate de către degetele acestora pot fi identificate cu uşurinţă.

Dintre toate urmele studiate, oamenii de ştiinţă au reuşit să identifice 17 seturi lăsate de către persoane care se deplasau cu viteză medie. În acel grup, teoretizează cercetătorii, se aflau 14 femei adulte, doi bărbaţi adulţi şi un copil. Un alt set de şase urme indică prezenţa unui alt grup, care se deplasa într-o direcţie diferită în ritm alert.

„Fiinţele umane moderne sunt unice printre primate, prin faptul că ele se hrănesc în comun şi prin faptul că, de obicei, împart munca pe sexe”, explică cercetătorii. „Copiii care sunt alăptaţi care sunt, de obicei, transportaţi, şi excluşi din aceste tipuri de activităţi de hrănire în grup şi lăsaţi în tabără”, mai adaugă aceştia.

Studiul a fost publicat în Nature.