Test de cultură generală. Ce fel de calendar folosește lumea occidentală?

Cu toții avem nevoie de calendar pentru a ști în ce zi ne aflăm și pentru a nota evenimentele importante de peste an. Dar ce fel de calendar folosește lumea occidentală?

Ce fel de calendar folosește lumea occidentală? Sistemul de datare aflat acum în uz se numește calendar gregorian (sau de Stil Nou) și a fost proclamat de către Papa Grigore al XIII-lea ca o reformă a calendarului iulian.

• Max Born, părintele mecanicii cuantice. Câștigător al Premiului Nobel pentru Fizică
• Piotr Ilici Ceaikovski, cel mai popular compozitor rus din istorie. Autorul operelor „Frumoasa din pădurea adormită”…

După socoteala iuliană, anul solar cuprindea 365 de zile și un sfert, iar intercalarea unei „zile bisecte” la fiecare patru ani era menită să mențină corespondența între calendar și anotimpuri. O ușoară inexactitate în măsurare (anul solar cuprinzând mai precis 365 de zile, 5 ore, 48 minute, 45,25 secunde) a făcut ca datele calendaristice ale anotimpurilor să regreseze aproape o zi pe secol, potrivit Britannica.

Ce fel de calendar folosește lumea occidentală?

Deși această regresie se ridicase la 14 zile până pe vremea Papei Grigore, el și-a bazat reforma pe restabilirea echinocțiului de primăvară, care înainte era pe 11 martie, mutându-l pe 21 martie, data la care acesta a avut loc în 325 d.Hr., care a fost momentul Primului Sinod de la Niceea și nu data echinocțiului din momentul nașterii lui Hristos, când a căzut pe 25 martie.

Schimbarea a fost efectuată prin avansarea calendarului cu 10 zile după 4 octombrie 1582, ziua următoare fiind socotită drept 15 octombrie.

Cu ce este diferit calendarul gregorian de cel iulian?

Calendarul gregorian diferă de cel iulian doar prin faptul că niciun an de secol nu este un an bisect, cu excepția cazului în care este divizibil exact cu 400 (de exemplu, 1600 și 2000). O altă perfecționare propusă, desemnarea anilor perfect divizibili cu 4.000 ca ani comuni (nu bisecți), ar face ca eroarea calendarului gregorian să rămână de doar o zi la 20.000 de ani.

În decurs de un an, schimbarea a fost adoptată de statele italiene, Portugalia, Spania și statele romano-catolice germane. Treptat, și alte țări au adoptat calendarul gregorian: statele protestante germane în 1699, Marea Britanie și coloniile sale în 1752, Suedia în 1753, Japonia în 1873, China în 1912, republicile socialiste sovietice în 1918 și Grecia în 1923.

Țările islamice tind să folosească calendarul gregorian pentru viața seculară, dar să păstreze calendare bazate pe islam în scopuri religioase.

Vă recomandăm să citiți și:

Stephen King, Regele Groazei. „Monştrii sunt reali, fantomele la fel. Ei trăiesc înăuntrul nostru şi, uneori, câştigă”

Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală

Primul Nobel românesc. Povestea fabuloasă a geniului Palade

Test de cultură generală. Ce țară consumă cea mai multă cafea?