Omul cu tichie albastră: singura pictură a flamandului Jan van Eyck expusă în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Jan van Eyck, părintele renaşterii nordice și primul dintre marii portretişti ai Europei, este cunoscut pentru tehnica lui revoluționară în pictura în ulei și pentru atenția meticuloasă la detalii. Printre cele 20 de opere atribuite cu certitudine artistului flamand se numără și enigmatica pictură Omul cu tichie albastră, expusă la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, o lucrare considerată nu doar o comoară artistică, ci și un mister istoric.

Jan van Eyck (cca. 1390–1441) a fost un pionier în utilizarea culorilor în ulei, operele sale fiind văzute ca adevărate capodopere ale artei flamande.

Deși Jan van Eyck a realizat numeroase portrete ale unor personalități importante ale vremii, cum ar fi Filip cel Bun și Ducele de Burgundia, identitatea omului cu tichie albastră a fost clarificată destul de târziu. S-a speculat la început că ar fi fost vorba despre un negustor bogat, apoi s-a crezut că bărbatul repezentat ar fi putut fi membru al unei fraternități religioase sau chiar un autoportret al artistului.

De asemenea, unii s-au gândit inclusiv la faptul că tabloul ar putea portretiza un membru al familiei Medici, datorită conexiunilor comerciale dintre Flandra și Italia, sau poate un om de știință ori un filozof, dată fiind expresia bărbatului. Până la urmă, verdictul a fost: Jean IV, duce de Brabant care a trăit între 1403 și 1427.

După ce a fost creată în Flandra, lucrarea a călătorit prin diverse colecții europene înainte de a ajunge la Muzeul Național Brukenthal. Muzeul, fondat în secolul al XVIII-lea de baronul Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei, găzduiește una dintre cele mai valoroase colecții de artă din Europa Centrală și de Est.

Pictura a fost adăugată la colecția muzeului în secolul al XIX-lea, și este singura operă a artistului expusă în România.

Opera de artă, creată în jurul anului 1430 și achiziționată în secolul XVIII de către baronul Samuel von Brukenthal, fondatorul uneia dintre cele mai importante colecții de artă din Europa Centrală, a stârnit de-a lungul timpului numeroase dezbateri privind autorul ei.

Interesant este faptul că până în anul 1991, lucrarea a fost atribuită maestrului german Albrecht Dürer (1471–1528), motivul fiind monograma „AD” vizibilă în colțul stânga sus. Această atribuire a fost susținută timp de secole, în special datorită prestigiului pe care Dürer îl avea în cercurile colecționarilor din secolul XVIII. Cercetări recente au descoperit, însă, că monograma și anul pictării sunt adăugiri ulterioare, realizate probabil în epoca achiziționării, pentru a spori valoarea comercială a operei. Practica era frecventă în contextul pieței de artă a vremii, unde numele unui artist renumit putea transforma o lucrare anonimă într-o comoară de nepretuit.

Contextul falsificării monogramei poate fi înțeles prin prisma valorii crescânde a operelor lui Dürer în secolul XVIII, perioadă în care colecționarii erau dispuși să plătească sume exorbitante pentru lucrări semnate de el.

Brukenthal a cumpărat-o în secolul al XVIII, după ce i-a aparţinut arhiducelui Leo­pold Wilhelm de Austria, scrie tribuna.ro, care o cumpărase de la ducele James Hamilton (curtezan și politician; colecționar de picturi și sculpturi; în 1643, a fost creat duce de Hamilton; aflat de partea regelui și a parlamentului în timpul Războiului Civil, a fost decapitat la 9 martie 1649, acuzat pentru trădare după ce a condus o forță scoțiană împotriva armatei parlamentare în 1648). Hamilton, amator de artă şi el, o cumpărase de la un italian care o avea de la un negustor de artă sau de la un sculptor.

„Cum de ajungeau tablo­urile din colecţii imperiale în colecţia lui Samuel von Brukenthal? Fie pentru că au fost primite în dar, fie pentru că au fost achiziţionate la licitaţii de artă”.

Omul cu Tichie Albastră a stat în muzeul lui Brukenthal până în 1948, an în care a fost luată de comuniști și mutată în galeria Muzeului Național de Artă din București. În 2006, pictura a revenit la Brukenthal, unde se află și astăzi.

Pictura face parte dintr-o serie de portrete masculine, asemănătoare ca simbolism și compoziție, printre ele numărându-se Bărbatul cu turban roșu (1433), considerat un autoportret al lui Jan van Eyck și păstrat la National Portrait Gallery din Londra, și Bărbatul cu inel, expus la Kunsthistorisches Museum din Viena, un portret al bijutierului Jan de Leeuw.

10 lucruri interesante despre Jan van Eyck

1. Pionier al picturii în ulei: deși nu este inventatorul picturii în ulei, Van Eyck a perfecționat tehnica prin utilizarea straturilor de glazură și a pensulelor meticuloase, creând texturi luminoase și realiste.Inovațiile sale au revoluționat arta, aducându-i titlul (înșelător) de „părintele picturii în ulei”.
2. Semnătura și motto-ul misterios: Van Eyck își inscripționa adesea lucrările cu „ALS IK KAN” (Așa cum pot), un joc de cuvinte pe seama numelui său și o umilă recunoaștere a priceperii sale. Unul dintre primii artiști care și-au semnat în mod constant picturile, artistul și-a transformat numele într-un brand de calitate.
3. Secretele portretului Arnolfini: Capodopera sa din 1434, Portretul Arnolfini (Galeria Națională, Londra), este plină de simbolism: o oglindă convexă reflectă doi martori (și pe Van Eyck însuși), deasupra ei fiind inscripționat „Jan van Eyck a fost aici”. Portocalele, pantofii și câinele fac aluzie la bogăție, fidelitate sau spiritualitate.
4. Un posibil autoportret: Bărbatul cu turban roșu (1433, Galeria Națională, Londra) este considerat a fi un autoportret. Privirea pătrunzătoare a subiectului și inscripția din ramă – „Așa cum pot” în litere grecești – întăresc această teorie.
5. Diplomat și curtezan: Pe lângă pictură, Van Eyck a fost un diplomat de încredere pentru Filip cel Bun, duce de Burgundia, călătorind prin Europa pentru a negocia căsătorii și alianțe. Poziția sa la curte i-a oferit privilegii rare, inclusiv un salariu pe viață.
6. Misterul Pânzei Altar din Ghent: Altarul din Ghent, numit și Adorația mielului mistic (1432, Catedrala Sf. Bavo), una dintre cele mai furate opere din istoria artei, a fost început de fratele său Hubert van Eyck. Inscripția îl creditează pe Hubert drept „cel mai mare artist”, dar Jan a finalizat lucrarea, lăsând rolurile lor dezbătute timp de secole.
7. Maestru al iluziei: Detaliile extrem de realiste ale lui Van Eyck – felul în care picta firele de păr din barbă, bijuteriile complicate și țesăturile strălucitoare – erau de neegalat. Utilizarea luminii pentru a imita adâncimea (de exemplu, candelabrul din Portretul Arnolfini) a stabilit noi standarde de realism.
8. Opere supraviețuitoare: Doar 20-25 de picturi atribuite definitiv lui Van Eyck au supraviețuit, ceea ce face ca fiecare să fie un artefact neprețuit. Piese importante se află în muzee precum Louvre, Rijksmuseum și National Gallery din Londra.
9. Simbolism și semnificații ascunse: Lucrările artistului sunt stratificate cu simbolism religios și secular. De exemplu, Madona cancelarului Rolin (Luvru) include un peisaj în miniatură cu un pod care simbolizează legătura dintre tărâmurile pământesc și divin.
10. Moștenirea Renașterii nordice: Tehnicile lui Van Eyck au influențat generații întregi, de la Rogier van der Weyden la Hans Memling. Accentul său pe detalii, lumină și profunzime psihologică a definit Renașterea nordică, făcând legătura între arta medievală și epoca modernă.

Fapt bonus:

Moartea lui Van Eyck în 1441 a provocat doliu în întreaga Europă. Epitaful său l-a aclamat drept „pictorul de frunte” al epocii lui – o onoare rară pentru un artist din perioada medievală.

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Jan-van-Eyck

https://www.britannica.com/story/the-most-stolen-work-of-art

https://artsandculture.google.com/asset/man-in-a-blue-cap-jan-van-eyck/5AHBpUfs-tzsgg?hl=en

Vă mai recomandăm să citiți și:

Prânzul la iarbă verde, cel mai „scandalos” tablou al lui Manet

Portretul ascuns din tabloul Bacchus al lui Caravaggio. Un mister vechi de peste 400 de ani dezvăluit de tehnologia modernă

Primul mare furt de oiecte de artă din istorie. Tabloul luat de pirați

Radu Dogaru, românul care a furat tablouri dintr-un muzeu din Rotterdam. Mama sa ar fi ars lucrările de artă