Omar Sharif a fost un renumit actor egiptean care a atins faima internațională pentru rolurile sale în filme emblematice precum „Lawrence al Arabiei” și „Doctor Jivago”. Născut Michel Demitri Shalhoub, la 10 aprilie 1932, în Alexandria, Egipt, a fost crescut în religia catolică și ulterior convertit la islam.
Și-a început cariera de actor în Egipt în anii 1950 și a devenit rapid vedetă. Rolul său ca Sherif Ali în „Lawrence al Arabiei” (1962) i-a adus recunoașterea internațională și o nominalizare la Oscar. A portretizat personajul pasional și tragic al lui Yuri Zhivago în adaptarea cinematografică din 1965 a romanului lui Boris Pasternak. Sharif s-a bucurat de o diversitate de roluri, inclusiv dramă, romance și comedie, jucând în pelicule produse în diferite țări.
Deși s-a confruntat cu probleme de sănătate în ultimii ani de viață, inclusiv boala Alzheimer, Sharif a rămas o figură iubită în lumea cinematografiei. A decedat la 10 iulie 2015, la Cairo, la vârsta de 83 de ani.
Omar Sharif a fost cunoscut și pentru căsătoria cu actrița egipteană Faten Hamama, mariajul lor fiind unul dintre cele mai mediatizate din lumea cinematografică arabă. Pentru a se căsători cu Faten, Sharif, care era creștin, s-a convertit la islam. Cei doi au avut un fiu, Tarek Sharif, care a urmat și el o carieră în actorie. Deși a avut relații cu alte femei, Sharif a declarat în repetate rânduri că Faten Hamama a fost singura sa dragoste adevărată.
Împreună, Omar și Faten au contribuit la dezvoltarea cinematografiei egiptene, devenind simboluri ale unei generații.
În 1992, Omar Sharif a suferit o operație de triplu bypass, doi ani mai târziu suferind și un atac de cord ușor. Până la operația de bypass, scrie IMDb.com, Sharif fuma 100 de țigări pe zi.
Distribuit în filmul din 1962 al lui David Lean, Lawrence al Arabiei, o capodoperă cinematografică ce spune povestea lui T.E. Lawrence, un ofițer britanic care a jucat un rol esențial în revolta arabă împotriva Imperiului Otoman în timpul Primului Război Mondial, Omar Sfarif a ajuns pentru prima dată în Statele Unite cu ocazia premierei peliculei.
Jucător de bridge de talie mondială, relatează IMDb.com, Omar Sharif este autorul și coautorul mai multor cărți și al unei rubrici săptămânale despre jocul de bridge.
Atunci când Omar Sharif a semnat cu Sam Spiegel pentru a face Lawrence al Arabiei (1962), contractual a inclus șapte pelicule pentru care Lawrence ar fi trebuit să primească 15.000 de dolari pe film. Celelalte producții au fost Doctor Jivago (1965), Behold a Pale Horse (1964), The Night of the Generals (1967), Genghis Khan (1965), Mackenna’s Gold (1969) și Funny Girl (1968).
În 1956, Omar Sharif a servit în miliția egipteană în timpul crizei de la Suez, ulterior, când a fost intervievat de prezentatorul britanic Michael Parkinson, care a servit în armata britanică de cealaltă parte a conflictului, cei doi comparându-și amintirile legate de evenimentele pe care le-au experimentat.
A fost condamnat la o lună de închisoare cu suspendare pentru lovirea unui ofițer de poliție într-un cazinou din suburbia Parisului, în iulie 2003. A fost, de asemenea, amendat cu 1 700 de dolari și obligat să plătească polițistului 340 de dolari daune, pentru că l-a insultat și apoi l-a lovit cu capul pe polițistul din Pontoise, care a încercat să intervină într-o ceartă între actor și un crupier de ruletă.
La 11 iunie 2005, un tribunal american din Beverly Hills i-a ordonat să urmeze un curs de gestionare a furiei pentru că a lovit cu pumnul un parcagiu care a refuzat să-i accepte moneda europeană. Sharif nu a fost prezent la audiere (13 februarie 2007) și nici nu a vrut să plătească amenda de 455.000 de dolari. Mai târziu, în 2011, a fost implicat într-un alt incident violent când, în timpul unor declarații pe care le dădea reprezentanților presei, a plesnit-o pe Aisha Al Douri, reporter la postul de televiziune Al Hurra, deținut de americani, în timpul Festivalului de Film Tribeca de la Doha, în Qatar. Incidentul a fost filmat.
În timpul festivalului, Omar Sharif participa la o ședință foto atunci când Aisha Al Douri l-a abordat pentru o fotografie. Inițial, actorul a părut dispus să se fotografieze alături de reporteriță, dar pe măsură ce alți jurnaliști au început să solicite propriile fotografii, se pare că Sharif a devenit frustrat de comportamentul mulțimii și în cele din urmă a cedat nervos lovind-o pe Al Douri.
În declarațiile făcute în urma incidentului, Al Douri, care l-a dat în judecată pe actor, și-a exprimat șocul și jena. Ea a menționat că a încercat să își păstreze calmul zâmbind, deși se simțea umilită. În plus, a criticat inclusiv conducerea festivalului pentru că ar fi presat-o să minimalizeze incidentul. Potrivit lui Al Douri, aceștia i-au cerut să semneze o declarație în care susținea că ceea ce părea a fi o palmă a fost doar o iluzie optică cauzată de unghiul de filmare.
De origine libaneză și siriană, Omar Sharif a locuit în Egipt cea mai mare parte a vieții sale, dar și la Paris. A fost vorbitor fluent de arabă, engleză, franceză, greacă, italiană și spaniolă, a absolvit Universitatea din Cairo în 1963, cu o diplomă comună în matematică și fizică. A dorit să studieze la Royal Academy of Dramatic Arts (RADA), dar, cu puțin timp înainte de a pleca la Londra, un producător l-a văzut și i-a oferit rolul principal în The Blazing Sun (1954), primul film al lui Sharif.
A jucat în trei filme nominalizate la Oscar pentru cel mai bun film: Lawrence al Arabiei (1962), Doctor Jivago (1965) și Funny Girl (1968), primul dintre acestea fiind singurul câștigător.
A fost prieten apropiat cu Peter O’Toole, care l-a poreclit „Freddy” pe platoul de filmare al filmului Lawrence of Arabia (1962), pentru că „nimeni nu putea fi numit Omar Sharif”.
Din 2009, a fost doar unul dintre cei șase actori care au câștigat un Glob de Aur pentru cel mai bun actor/actriță în rol principal într-o dramă cinematografică fără a fi nominalizați la Oscar pentru același rol (al său pentru Doctor Jivago (1965)). Ceilalți sunt Spencer Tracy în The Actress (1953), Anthony Franciosa în Career (1959), Shirley MacLaine în Madame Sousatzka (1988), Jim Carrey în The Truman Show (1998) și Kate Winslet în Revolutionary Road (2008).
Din cauza relației pe care a avut-o cu actrița Barbra Streisand, care era cunoscută nu doar pentru cariera sa artistică, ci și pentru susținerea deschisă a Israelului, autoritățile, sub regimul președintelui Gamal Abdel Nasser, i-au retras cetățenia egipteană lui Sharif. Această relație a fost controversată în contextul tensiunilor geopolitice dintre Egipt și Israel, mai ales după Războiul de Șase Zile din 1967, când Israelul a obținut teritorii semnificative de la vecinii săi arabi.
La 10 iulie 2015, la mai puțin de șase luni de la decesul fostei sale soții, la aceeași vârstă, Sharif a murit după ce a suferit un atac de cord la un spital din Cairo. La 12 iulie 2015, funeraliile lui Sharif au avut loc la Marea Moschee a lui Mushir Tantawi din estul Cairo.
Surse:
https://www.theguardian.com/culture/2012/nov/15/omar-sharif-30-minutes-interview
https://www.imdb.com/name/nm0001725/trivia/?ref_=nm_ov_ql_3
Val Kilmer, credința, arta și lupta actorului cu cancerul prin prisma științei creștine