Verde înseamnă că poți să traversezi, roșu înseamnă „oprește-te”. Acesta este codul universal întipărit în mintea noastră și înțeles aproape instinctiv, indiferent de limbă sau cultură. Cu o excepție notabilă: Japonia.
Țară cunoscută pentru tradițiile și particularitățile sale culturale, Japonia are o relație complicată cu verdele, un lucru care se observă clar în nuanța albastru-verzuie a unora dintre semafoarele sale.
Majoritatea semafoarelor japoneze respectă regulile acceptate la nivel global.
Acest standard global a fost stabilit printr-un tratat ONU semnat în 1968, numit Convenția de la Viena privind semnele și semnalele rutiere. Zeci de țări au ratificat acest acord, dar Japonia nu se numără printre ele.
Aceasta este o explicație pentru care Japonia are semne rutiere foarte diferite față de restul lumii, spre frustrarea și confuzia turiștilor.
Una dintre cele mai evidente abateri este nuanța albastră a semafoarelor pentru „liber la trecere”, care apare uneori – dar nu întotdeauna – pe drumurile japoneze.
Motivul are legătură directă cu limbajul japonez. În japoneza clasică, cuvântul pentru albastru – „ao” – era folosit și pentru ceea ce noi numim verde.
Așadar, nu există o necesitate reală de a distinge între verde și albastru – ambele erau considerate variații ale aceleiași culori.
Este similar cu modul în care în limba engleză folosim cuvântul „roz” pentru o gamă largă de nuanțe, de la „roz pal” până la „fuchsia intens”, chiar dacă diferențele sunt vizibile. Distincțiile există, dar se reduc la un singur termen subiectiv, scrie IFLScience.
Astăzi, japoneza modernă are un cuvânt separat pentru verde – midori – dar distincția dintre verde și albastru nu este foarte pronunțată în cultura generală.
Chiar și azi, japonezii se referă frecvent la semaforul verde cu termenul „ao” („albastru”). La fel se întâmplă și în alte contexte.
Această graniță vagă dintre verde și albastru a devenit un simbol al identității culturale japoneze.
Atunci când Guvernul japonez a stabilit standardele oficiale pentru semafoare în 1973, a ales o nuanță de verde cât mai apropiată de albastru. În unele părți ale Japoniei – în special în zonele cu semafoare mai vechi – semnalul „liber la trecere” pare chiar un turcoaz înghețat, cel puțin pentru ochiul unui străin.
Un șoim a învățat să folosească semaforul pentru a vâna mai eficient
Cercetătorii propun un al patrulea semafor pentru mașinile care se conduc singure
Când a fost inventat şi cum arăta primul semafor din lume
Sistemul autopilot al unei mașini Tesla a confundat Luna de pe cer cu un semafor