Misterul unei picturi de Jackson Pollock ar fi fost rezolvat. Una dintre cele mai faimoase picturi „acțiune” ale lui Jackson Pollock ascunde un detaliu cromatic care a rămas un mister timp de 77 de ani: nuanța intensă de turcoaz.
Misterul unei picturi de Jackson Pollock ar fi fost rezolvat. O echipă condusă de chimistul Alexander Heyer, de la Universitatea Stanford (SUA), a stabilit că lumina absorbită și emisă de această vopsea albastră îi corespunde unui pigment care între timp a fost interzis din cauza toxicității.
Tabloul „Number 1A, 1948”, desfășurat pe o pânză de 2,7 metri și presărat cu stropi de alb, negru și culori primare, este o mostră clasică a stilului anarhic și expresiv al lui Pollock. Este una dintre primele lucrări în care artistul a renunțat la șevalet, întinzând pânza pe podea pentru a lăsa vopseaua să picure de sus. În acest mod, a creat o expresie brută și complexă, o adevărată revoltă împotriva regulilor convenționale ale picturii. Pollock a folosit atât vopsele de ulei profesionale, cât și emailuri industriale, aplicate cu pensula, direct din tub sau chiar turnate din cutie.
Amestecul haotic de materiale, metode și un incendiu din 1958 de la MoMA au făcut ca identificarea pigmentului albastru să fie o provocare pentru cercetători, scrie ScienceAlert.
Dacă roșul și galbenul au fost deja confirmate în paleta sa, albastrul vibrant a rămas mult timp neidentificat. Analizele de laborator au arătat că nuanța provine din „albastru de mangan” (sulfat de bariu-manganat, PB33), un pigment sintetic descoperit în 1907 și introdus pe piață pentru artiști abia în anii ’30.
Metodele anterioare, bazate pe spectroscopie Raman cu laser de energie mare, nu au oferit rezultate clare din cauza fluorescenței uleiului folosit ca liant. De această dată, folosind o sursă de energie mai scăzută (785 nm), cercetătorii au obținut o potrivire perfectă cu spectrele cunoscute ale pigmentului.
Pigmentul se distinge prin capacitatea sa de a filtra lumina non-albastră și de a reda o culoare pură, greu de obținut altfel. Astfel, paleta lui Pollock se dovedește mai variată, incluzând alături de ultramarin, albastru de ftalocianină, cobalt sau albastru de Prusia și această nuanță spectaculoasă de mangan.
Astăzi, albastrul de mangan nu mai este disponibil pe piață din motive de sănătate și mediu, însă chimiștii caută alternative sigure, precum YInMn Blue, un pigment descoperit în 2009, considerat primul „nou albastru” după două secole. Analizele recente ale pigmentului original pot contribui la dezvoltarea unor substituenți stabili și non-toxici.
„E fascinant să înțelegem de unde provine, la nivel molecular, un asemenea efect vizual”, a declarat chimistul Edward Solomon, de la Stanford.
Studiul a fost publicat în PNAS.
Geniul aviaţiei româneşti care a murit din cauza „iubirii” sale
Marele poet român care nu a mai putut crea după moartea unicului său fiu
Lecții de la Giorgio Armani. „Inteligența este elegantă. Prostia, nu.”