Secretul Penelopei. De ce desfăcea în fiecare noapte ceea ce țesuse peste zi

Timp de aproape douăzeci de ani, Penelopa a fost presată să facă un lucru pe care nu și-l dorea: să aleagă un alt soț. În palatul din Ithaca se adunaseră peste o sută de pretendenți, convinși că Ulise murise și că tronul îi aștepta pe unul dintre ei. Regina nu îi putea alunga cu forța și nici nu îi putea refuza la nesfârșit. A găsit însă o soluție pe care nimeni nu a bănuit-o vreme de aproape trei ani.

În timp ce Ulise luptă la Troia și apoi rătăcește încă zece ani pe mare, soția lui rămâne singură în Ithaca, înconjurată de peste o sută de pretendenți convinși că regele nu se va mai întoarce niciodată. Toți vor același lucru: să o ia de soție și să devină noul conducător al insulei.

Refuzul direct nu era o opțiune. În lumea Greciei antice, o regină rămasă fără soț nu putea amâna la nesfârșit alegerea unui nou soț, mai ales când întregul regat era presat de aristocrație.

Atunci, Penelopa inventează una dintre cele mai ingenioase strategii din literatura universală.

O promisiune care nu se termina niciodată

Penelopa le spune pretendenților că îi va alege pe unul dintre ei imediat ce va termina de țesut giulgiul destinat socrului ei, bătrânul Laertes.

Nimeni nu avea motive să se îndoiască. Confecționarea unui asemenea veșmânt era o datorie respectată în lumea greacă, iar răbdarea era considerată o virtute.

În fiecare zi, Penelopa lucra la războiul de țesut, în văzul tuturor. Noaptea însă, după ce palatul adormea, desfăcea în taină tot ceea ce realizase peste zi. Legenda spune că această strategie a funcționat aproape trei ani. Abia după ce una dintre slujnice a trădat secretul, pretendenții au înțeles că fuseseră păcăliți.

De ce tocmai o pânză?

Pentru cititorul de astăzi poate părea doar un truc ingenios. Pentru grecii antici însă, țesutul avea o semnificație mult mai profundă. Confecționarea textilelor reprezenta una dintre principalele responsabilități ale femeilor din gospodărie. Era un simbol al ordinii, al continuității și al vieții de familie.

Faptul că Penelopa țese și destramă aceeași pânză înseamnă, de fapt, că refuză să lase timpul să înainteze. Atât vreme cât giulgiul rămâne neterminat, nici alegerea unui nou soț nu poate avea loc.

În loc să se opună fățiș regulilor vremii, ea le folosește în favoarea sa.

Inteligența, nu frumusețea, este adevărata armă a Penelopei

Personajele feminine din mitologia greacă sunt adesea asociate cu frumusețea sau cu puterile lor extraordinare. Elena din Troia, considerată cea mai frumoasă femeie din lume și cea a cărei răpire a declanșat războiul troian, Afrodita, zeița iubirii și a frumuseții, Circe, vrăjitoarea care îi transformă pe oamenii lui Ulise în porci, și Calipso, nimfa care îl ține pe erou captiv pe insula ei timp de șapte ani, sunt printre cele mai cunoscute figuri feminine ale mitologiei elene.

Penelopa este diferită.

Homer nu o transformă într-o eroină prin forță sau prin farmec, ci prin luciditate. Ea observă, calculează, câștigă timp și își ascunde intențiile fără să provoace un conflict deschis, cea mai eficientă armă a ei fiind răbdarea.

Tocmai de aceea, mulți specialiști consideră că Penelopa este contraponderea perfectă a lui Odiseu.

Dacă el supraviețuiește datorită ingeniozității sale pe mare, ea își salvează casa folosind aceeași inteligență în interiorul palatului.

O strategie pe care psihologia o privește astăzi diferit

Din perspectiva psihologiei moderne, comportamentul Penelopei poate fi interpretat și ca o formă de gestionare a unei situații imposibile. Ea nu controlează contextul politic și nici presiunea exercitată de pretendenți. Controlează însă timpul.

În loc să ia o decizie ireversibilă, creează o activitate repetitivă care îi oferă răgaz să aștepte informații noi.

Specialiștii în psihologia deciziei arată că, în situații de incertitudine extremă, amânarea poate deveni uneori o strategie adaptativă, cu condiția să urmărească un scop clar și să nu fie rezultatul fricii.

În cazul Penelopei, întârzierea nu înseamnă indecizie. Este un plan atent construit.

Mai mult decât simbolul fidelității

De-a lungul secolelor, Penelopa a rămas în memoria colectivă drept simbolul soției credincioase. Totuși, cercetătorii literaturii clasice atrag atenția că Homer construiește un personaj mult mai complex.

Penelopa nu îl așteaptă pasiv pe Ulise. Negociază, observă, pune întrebări, testează oamenii din jur și ia decizii dificile într-un palat aflat permanent sub presiune. Inclusiv în scena finală, când Odiseu se întoarce acasă, ea refuză să creadă imediat că este soțul ei. Îl supune celebrului test al patului construit în jurul unui măslin, dovadă că prudența ei nu dispare nici măcar în momentul revederii.

Știați că?

Homer spune că Penelopa a țesut și a destrămat aceeași pânză timp de aproape trei ani, până când una dintre slujnice i-a dezvăluit secretul.

În Grecia antică, țesutul era una dintre principalele îndatoriri ale femeilor din gospodărie și simboliza ordinea și continuitatea familiei.

Numele Penelopei a devenit, în numeroase limbi europene, sinonim cu fidelitatea conjugală.

Numeroși scriitori contemporani au reinterpretat personajul Penelopei, prezentând-o nu doar ca pe o soție devotată, ci și ca pe o femeie inteligentă și un lider capabil să mențină echilibrul unui regat aflat în criză.

Surse:

https://sarah-simpkin.medium.com/weaving-not-drowning-b93d515ed863

https://www.poetryintranslation.com/PITBR/Greek/Odhome.php

https://www.britannica.com/topic/Penelope-Greek-mythology

https://www.britannica.com/topic/Odyssey-epic-by-Homer

Vă mai recomandăm să citiți și:

Penelopa, femeia care i-a învins pe pețitori fără să ridice sabia. Cum a devenit simbolul inteligenței în mitologia greacă

Penelope Cruz, singura actriță spaniolă recompensată cu un Oscar. „Am o personalitate puternică. Spun ce simt”

Femeia care și-a construit propriul muzeu și a lăsat o regulă neobișnuită: nimic să nu fie schimbat

Cândva, oamenii vorbeau zeci de mii de limbi. Ce s-a întâmplat cu acestea?