Home » D:News » Mănânci verdeţuri? Geneticienii au descoperit de ce sunt ele atât de importante pentru sănătate

Mănânci verdeţuri? Geneticienii au descoperit de ce sunt ele atât de importante pentru sănătate

Mănânci verdeţuri? Geneticienii au descoperit de ce sunt ele atât de importante pentru sănătate
Publicat: 06.03.2013
O populaţie de celule cu rol imunitar, din intestin, extrem de importante pentru sănătatea umană, este influenţată în mod esenţial de ceea ce mâncăm – mai exact de consumul de legume cu frunze verzi, au constatat specialiştii în genetică.

Acest tip de celule limfoide, numite ILC (innate lymphoid cells), se găsesc în mucoasa ce căptuşeşte tubul digestiv şi au rolul de a proteja corpul de bacteriile dăunătoare care s-ar putea găsi în intestin. De asemenea, se crede că ILC ar juca un rol important în controlul alergiilor alimentare, al bolilor inflamatorii şi al obezităţii şi ar putea preveni dezvoltarea unor cancere intestinale.

Cercetătorii de la Institutul de Imunologie Moleculară Walter & Eliza Hall, din Australia, au descoperit recent că o genă numită T-bet este esenţială pentru formarea acestor celule şi că activitatea acestei gene este influenţată de ceea ce mâncăm.

T-bet este esenţială pentru formarea unui anumit subtip de ILC, care protejează organismul împotriva infecţiilor produse de patogeni care ajung în tubul digestiv. Această genă “instruieşte” celulele precursoare să se transforme în ILC şi face acest lucru ca răspuns la semnale asociate cu hrana pe care o ingerăm şi cu bacteriile din intestin. Este pentru prima dată când este identificată o genă responsabilă de formarea ILC. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în jurnalul Nature Immunology.

Autorii studiului afirmă că anumite proteine prezente în legumele cu frunze verzi din familia cruciferelor (familia verzei) interacţionează cu receptori specifici de pe suprafaţa membranei celulare, iar aceştia activează gena T-bet; astfel, e posibil ca proteinele vegetale din frunze să aibă un rol important în generarea ILC.

ILC sunt indispensabile în menţinerea echilibrului delicat dintre toleranţă, imunitate şi inflamaţie, iar acest studiu, spun cercetătorii, i-a ajutat să înţeleagă mai bine în ce mod influenţează factorii externi formarea şi activitatea ILC. Până de curând, aceste celulele fuseseră dificil de izolat sau de obţinut în laborator, aşa că particularităţile lor erau puţin cunoscute.

ILC produc un hormon numit interleukina-22 (IL-22), care poate apăra organismul de invazia bacteriilor. Cercetările arată că, fără gena T-bet, organismul este mai susceptibil la infecţiile bacteriene produse de patogenii care pătrund în tubul digestiv. Aceste corelaţii sugerează că amplificarea populaţiei de ILC din intestin ar putea ajuta la tratarea unor asemenea infecţii bacteriene.

ILC ajută la menţinerea în intestin a unui mediu sănătos, stimulând proliferarea bacteriilor benefice şi vindecarea micilor leziuni care apar în mod obişnuit la nivelul mucoasei intestinale. ILC ar putea avea, de asemenea, un rol în vindecarea leziunilor canceroase.

“Descoperirea acestor celule imunitare a deschis o perspectivă cu totul nouă asupra biologiei intestinului”, afirmă dr. Gabrielle Belz, unul dintre autorii studiului. “Abia am început să înţelegem cât de importante sunt aceste celule imunitare în controlul alergiilor şi al inflamaţiilor, ca şi implicaţiile lor în cancerul de intestin şi alte maladii intestinale, precum boala Crohn.”

„Înţelegerea biologiei ILC şi a genelor esenţiale pentru formarea lor ne va ajuta să dezvoltăm metode de a acţiona asupra acestor celule. Aceasta ar putea însemna să stimulăm ILC atunci când nu sunt suficient de active, de pildă în cazul infecţiilor sau al unor cancere, sau să le reducem numărul atunci când sunt hiperactive, de pildă în bolile inflamatorii cronice.”

Sursa: Science Daily

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Coioții iubesc o singură dată: ce au descoperit oamenii de știință despre monogamie și doliu în lumea animală
Coioții iubesc o singură dată: ce au descoperit oamenii de știință despre monogamie și doliu în lumea animală
Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian
Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian
Carolina Herrera: povestea creatoarei care a transformat eleganța clasică într-un brand global
Carolina Herrera: povestea creatoarei care a transformat eleganța clasică într-un brand global
Venezuela, văzută prin oamenii care i-au modelat istoria: 11 personalități esențiale
Venezuela, văzută prin oamenii care i-au modelat istoria: 11 personalități esențiale
De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?
De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?
ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi încorporat în arta sa, iar oamenii de știință cred că au reușit să îl extragă
ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi încorporat în arta sa, iar oamenii de știință cred că au reușit să îl extragă
Sute de stele din apropierea Pământului ar putea susține viața
Sute de stele din apropierea Pământului ar putea susține viața
Care este cea mai sigură țară din Europa de Est?
Care este cea mai sigură țară din Europa de Est?
Donald Trump anunță că SUA vor face „ceva în privința Groenlandei, indiferent dacă le place sau nu”
Donald Trump anunță că SUA vor face „ceva în privința Groenlandei, indiferent dacă le place sau nu”
Meteorologii anunță ger în toată țara. Ce temperaturi sunt așteptate?
Meteorologii anunță ger în toată țara. Ce temperaturi sunt așteptate?
Liderii politici din Groenlanda spun clar și răspicat: „Nu vrem să fim americani”
Liderii politici din Groenlanda spun clar și răspicat: „Nu vrem să fim americani”
Țara care și-a schimbat capitala prin decret prezidențial
Țara care și-a schimbat capitala prin decret prezidențial
Oamenii de știință japonezi au construit circuite cerebrale umane în laborator
Oamenii de știință japonezi au construit circuite cerebrale umane în laborator
Cea mai veche dovadă a săgeților otrăvite, dezvăluită în relicve de acum 60.000 de ani
Cea mai veche dovadă a săgeților otrăvite, dezvăluită în relicve de acum 60.000 de ani
Cum ar putea viitoarele misiuni spațiale să contamineze Luna și să distrugă indicii despre originea vieții?
Cum ar putea viitoarele misiuni spațiale să contamineze Luna și să distrugă indicii despre originea vieții?
De ce oamenii din Brazilia pot trăi mai mult de 110 ani?
De ce oamenii din Brazilia pot trăi mai mult de 110 ani?
Meduzele ațipesc la fel ca noi, iar acest lucru ar putea explica originile somnului
Meduzele ațipesc la fel ca noi, iar acest lucru ar putea explica originile somnului