Ce efecte are cafeaua asupra creierului tău?

Într-un studiu epidemiologic de anul trecut, cercetătorii de la National Cancer Institute au analizat informaţii legate de starea de sănătate a 400.000 de voluntari, cu vârste cuprinse între 50 şi 71 de ani şi care nu sufereau de boli grave la începutul cercetării, în 1995. Până în 2008, mai bine de 50.000 de participanţi decedaseră. Totuşi, bărbaţii care raportaseră că obişnuiau să bea două – trei ceşti de cafea pe zi aveau cu 10% mai puţine şanse de a deceda, comparativ cu cei care nu consumau această băutură. Mai mult, la femei efectul a fost ceva mai mare. Mai exact, 2-3 ceşti de cafea pe zi scădeau cu 13 procente riscul de deces. Deşi nu se ştie exact cum funcţionează cafeaua pentru a promova longevitatea, efectele ei sunt evidente. 

Alte studii recente au subliniat că un consum moderat de cafea (echivalentul a trei-patru ceşti de cafea de 140 de grame, pe zi) aduce mai multe beneficii printre care şi reducerea riscului de apariţie a diabetului de tip 2, a carcinomului cu celule bazale (cel mai des întâlnit tip de cancer), a cancerului de prostată, a celui de sân şi a celui oral. 

• Cea mai nouă teorie deplasată a lui Elon Musk: Oamenii fără adăpost nu există
• Încheiem anul cu Bine pe Bursa Binelui

Probabil cea mai importantă consecinţă a cafelei este aceea că ea poate remodela mediul biochimic din creier, astfel încât să prevină apariţia demenţei. Aceasta a fost concluzia unui studiu realizat în 2012 de specialiştii de la University of Illinois at Urbana-Champaign, în care şoarecii au fost privaţi de oxigen pentru o scurtă perioadă, suficient cât şi îţi piardă capacitatea de a forma amintiri. Apoi, jumătate dintre animale au primit o doză de cofeină echivalentă cu câteva ceşti de cafea. După ce au fost reoxigenaţi, şoarecii care primiseră cofeină şi-au recăpătat cu 33% mai repede abilitatea de a forma noi amintiri, comparativ cu restul şoarecilor. 

O analizare atentă a ţesutului cerebral a dezvăluit faptul că adenozina, o substanţă din interiorul celulelor care de obicei asigură energie, dar care poate deveni distructivă dacă se scurge din celule atunci când acestea sunt rănite sau supuse stresului. Adenozina scursă poate provoca inflamaţii, afectând astfel funcţionarea neuronilor şi contribuind, probabil, la neurodegenerare. 

Într-un studiu publicat în 2012 realizat pe oameni, experţii de la University of South Florida şi University of Miami, a fost testat nivelul de cofeină din sângele mai multor adulţi în vârstă care sufereau de probleme cognitive uşoare sau de un început de Alzheimer. Apoi, în a doua parte a studiului, ce a avut loc peste 4 ani, participanţilor li s-a analizat iar nivelul de cofeină. Rezultatele au demonstrat că subiecţii care nu aveau cafeină în fluxul sanguin aveau mai multe şanse de a dezvoltat un stadiu avansat de Alzheimer, comparativ cu cei care consumat aproximativ 3 ceşti de cafea pe zi. 

Deocamdată, pare destul de clar că încă mai avem multe de învăţat cu privire la efectele cafelei. „Nu ştim dacă blocarea acţiunii produse de adenozină este suficientă”, pentru a preveni sau a încetini efectele demenţei, este de părere dr. Gregory G. Freund, de la Universitatea din Illinois, coordonatorul studiului realizat pe şoareci în 2012. 

Sursa: New York Times