Home » D:News » De ce reacţionează mai bine femeile la stres? Cercetătorii au aflat răspunsul

De ce reacţionează mai bine femeile la stres? Cercetătorii au aflat răspunsul

De ce reacţionează mai bine femeile la stres? Cercetătorii au aflat răspunsul
Publicat: 14.07.2013
Ideea că femeile sunt mai rezistente la stres decât bărbaţii este foarte răspândită în rândul publicului, iar acum cercetătorii de la Universitatea Buffalo au descoperit o explicaţie ştiinţifică pentru acest fenomen, studiul fiind publicat în jurnalul „Molecular Psychiatry”.

„Am analizat mecanismul molecular ce stă la baza efectelor stresului ce se manifestă diferenţiat în funcţie de sex”, a declarat Zhen Yan, autorul cercetării şi totodată profesorul în cadrul departamentului de fiziologie şi biofizică al UB School of Medicine and Biomedical Sciences. „Alte studii mai vechi au arătat că femelele sunt mai rezistente la stresul cronic, iar acum cercetarea noastră arată care este motivul”, a mai spus Yan.

Cercetarea arată că în şobolanii expuşi la episoade repetate de stres, femele reacţionează mai bine decât masculii mulţumită efectului protector al estrogenului. În studiul efectuat la Universitatea Buffalo, exemplarele tinere de şoareci femelă expuse timp de o săptămână la stres nu prezentau dificultăţi în a-şi aminti şi în a recunoaşte obiecte pe care le văzuseră înainte. În schimb, tinerii masculi expuşi la acelaşi stres aveau probleme în ceea ce priveşte memoria pe termen scurt.

O dificultate în a recunoaşte un obiect familiar sugerează o problemă în capacitatea de semnalare a receptorului de glutamat din cortexul prefrontal, regiunea creierului care controlează memoria de lucru, atenţia, capacitatea decizională, emoţia şi alte procese de nivel înalt.

Anul trecut, Yan şi colegii săi de la Universitatea Buffalo (UB) au publicat în jurnalul Neuron o lucrare în care arătau că stresul repetat produce pierderea receptorului de glutamat în cortexul prefrontal al masculilor tineri.

Această cercetare arată că receptorul de glutamat din cortexul prefrontral al femelelor stresate este intact. Rezultatele oferă noi dovezi ce arată că receptorul de glutamat este ţinta moleculară a stresului, ce mediază reacţia la stres. Tipul de stres la care au fost supuşi şobolanii simulau experienţele dificile, dar nu periculoase, la care sunt expuşi oamenii, cum ar fi experienţe care provoacă frustrare şi care generează sentimentul de presiune.

Manipulând nivelul estrogenului produs în creier, cercetătorii de la UB au reuşit să facă masculii să reacţioneze la stres într-un mod similar femelelor şi femelele într-un mod similar masculilor.

„Atunci când estrogenul din creierul femelelor a fost blocat, stresul a generat efecte nocive asupra lor”, explică Yan. „Atunci când am activat estrogenul în creierul masculilor, efectele nocive ale stresului au încetat”, a mai spus cercetătorul.

„Am descoperit că estrogenul continuă să aibă acest efect protector şi în rândul femelelor cărora le eliminaserăm ovarele”, spune Yan. „Acest lucru sugerează că estrogenul produs în creier este cel ce protejează împotriva efectelor nocive ale stresului”, a adăugat cercetătorul.

„Dacă vom descoperi compuşi similari estrogenului care pot fi administraţi fără a provoca efecte hormonale secundare, aceştia s-ar putea dovedi a fi un tratament foarte eficient pentru problemele asociate stresului de care suferă bărbaţii”, a concluzionat omul de ştiinţă.

Sursa: PsyPost

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem