Becul roşu şi alte trucuri recomandate de specialişti pentru sănătatea noastră

În Journal of Neuroscience a fost publicat recent un articol care arăta că hamsterii expuşi noaptea la lumină albastră  dădeau semne mai accentuate de depresie; în schimb, lumina artificială roşie avea un efect mult mai slab în acest sens. Specialiştii consideră că descoperirea ar putea avea implicaţii şi pentru sănătatea oamenilor.

Se cunoştea de multă vreme că a desfăşura activităţi tipic diurne, noaptea, într-un mediu iluminat artificial, măreşte semnificativ riscul apariţiei unor probleme de sănătate, iar cea mai dăunătoare dintre toate s-a dovedit a fi lumina albastră. Printre altele, becurile fluorescente (mult recomandate în locul celor incandescente, pentru a reduce consumul de energie electrică), precum şi ecranele aparatelor electronice, emit lumină cu dominantă albastră, care perturbă mecanismele fiziologice nocturne ale organismului.
 
Astfel, munca de noapte măreşte riscul de cancer; dar nu numai cei care lucrează în schimbul de noapte sunt expuşi acestui risc, ci şi cei care se culcă târziu, petrecând multe ore înainte de culcare în faţa televizorului ori a calculatorului.

• „Paradisul” Inteligenței Artificiale împarte investitorii în două tabere. Ce se întâmplă la Nvidia?
• Presiuni asupra lui Friedrich Merz să deschidă o anchetă privind posibilele legături germane cu Epstein

Problema este că organismul uman nu este adaptat la lumina artificială,  care nu există în viaţa noastră decât de vreo 100 de ani, explică un expert în domeniu, profesorul Richard Stevens, de la University of Connecticut Health Center. Expunerea la lumină puternică după apusul soarelui este, pentru corpul uman, un fenomen complet nenatural şi dereglează mecanismele interne ale organismului, controlate de ceasul nostru biologic, bazat pe alternanţa zi-noapte.

Deşi modul exact în care lumina  artificială ne dereglează ceasul intern nu este cunoscut, una dintre explicaţii are în centru hormonul numit melatonină, care induce somnul, dar mai are, se crede, şi alte roluri importante în organism, de exemplu controlul tensiunii arteriale, al glicemiei şi reducerea nivelului radicalilor liberi. Or, melatonina este secretată doar la întuneric, iar expunerea prelungită la lumina becurilor reduce secreţia acestui hormon. În plus, insuficienţa melatoninei poate determina insomnie.

Alţi oameni de ştiinţă sugerează că ar fi implicaţi şi hormonii de stres, care sunt secretaţi în cantitate mai mare atunci când ritmul biologic este tulburat.

Şi alţi hormoni sunt influenţaţi de lumină: grelina, insulina, serotonina, care intervin în reglarea apetitului, stocarea grăsimii în corp şi starea de spirit; de aceea, dereglarea ceasului biologic prin expunerea la lumină noaptea ne predispune la îngrăşare, diabet tip II şi depresie.

Lumina cu dominantă albastră (chiar dacă noi nu o percepem ca fiind chiar albastră) emisă de becurile şi tuburile fluorescente şi de ecranele computerelor şi televizoarelor ne trezeşte, ne înviorează (deoarece seamănă cu lumina dimineţii), aşa că e utilă în timpul zilei; seara, însă, mulţi specialişti recomandă – în ciuda curentului de opinie modern – folosirea becurilor incandescente; în plus, este utilă reducerea intensităţii iluminatului cu cel puţin 30 de minute înainte de culcare şi, eventual, chiar utilizarea  unor becuri roşii în dormitor.

De asemenea, pentru a ne înviora, mai ales în timpul iernii, când suntem mai amorţiţi dimineaţa, e bine să dăm deoparte perdelele, lăsând lumina naturală să pătrundă în locuinţă, iar după micul dejun să ieşim neapărat din casă, deoarece dimineaţa corpul nostru reacţionează cel mai prompt la lumină, ne sfătuieşte prof. Russell Foster, expert în studiul ritmurilor circadiene la Universitatea Oxford.

Sursa: Mail Online