Home » D:News » Mister: de ce sunt oamenii în stare să bea lapte?

Mister: de ce sunt oamenii în stare să bea lapte?

Autor: Mihaela Stanescu 01.23.2014
Mister: de ce sunt oamenii în stare să bea lapte?
Este una dintre enigmele evoluţiei umane: cum au ajuns oamenii să consume lapte dincolo de vârsta copilăriei? Dezvoltarea toleranţei la lactoză, care permite adulţilor să consume acest aliment, a fost documentată recent de noi cercetări, care clatină teoria precedentă ce explica apariţia acestei trăsături.

Toţi oamenii asimilează bine laptele în pruncie, dar nu toţi îşi menţin această capacitate şi la vârste mai mari.

Unii dintre ei prezintă totuşi, spre deosebire de alte mamifere, o mutaţie genetică asociată cu toleranţă la lactoză: ei pot produce toată viaţa o enzimă  numită lactază, care ajută la metabolizarea lactozei din lapte şi care le permite să consume lapte la orice vârstă – caracteristică numită persistenţa lactazei.

Alţii, care nu au gena ce codifică sinteza acestei enzime, nu pot tolera lactoza, asfel încît consumul de lapte dulce le provoacă probleme gastrointestinale.

Aproximativ o treime din populaţia lumii prezintă toleranţă la lactoză (datorită persistenţei lactazei), dar frecvenţa acestei caracteristici variază mult în funcţie de regiune. Mulţi europeni prezintă toleranţă la lactoză, în vreme ce foarte mulţi asiatici, de exemplu, nu pot tolera laptele.

Această mutaţie asociată cu toleranţa la lactoză este recentă, la scara evoluţiei: studiile genetice indică faptul că ea nu exista în Paleolitic şi a apărut doar în ultimii 10.000 de ani, în mai multe părţi ale lumii, la populaţiile de păstori, sub o presiune puternică a selecţiei naturale. 

De ce a evoluat aşa de repede această mutaţie în unele populaţii umane? Ea trebuie să fi conferit un avantaj evolutiv, de vreme ce a fost selectată în cursul evoluţiei şi a fost păstrată până azi.

O ipoteză anterioară sugera că un consum de lapte ar fi permis unor populaţii umane să evite deficitul de calciu; laptele este o sursă importantă de calciu şi conţine şi vitamina D (necesară pentru asimilarea calciului şi fixarea lui în oase). Populaţiile din nordul Europei, de exemplu, nu beneficiau de multă lumină solară (care stimulează sinteza vitaminei D în organism), iar hrănirea cu cereale nu furniza nici ea prea multă vitamina D; prin urmare, la aceste populaţii, apariţia toleranţei la lactoză permitea oamenilor să consume lapte şi astfel să evite consecinţele grave ale carenţei de calciu şi vitamina D – un avantaj evolutiv evident.

Dar un studiu nou, realizat de cercetătorii suedezi şi ale cărui rezultate au fost publicate în jurnalul Molecular Biology and Evolution, clatină această explicaţie.

Cercetări genetice arată că această mutaţie a apărut şi în Peninsula Iberică – o regiune însorită în care oamenii nu erau în pericol să sufere de lipsa vitaminei D – şi că ea a evoluat foarte rapid: acum 5.000 de ani ea nu exista (după cum arată analiza  AND-ului obţinut din oasele unor fermieri preistorici), dar azi, cca. o treime dintre spanioli, descendenţi ai acelor fermieri preistorici, prezintă gena persistenţei lactazei şi pot bea lapte fără probleme.

Studii realizate în Anglia, cu ajutorul unor simulări computerizate, au arătat că, pentru evoluţia acestei mutaţii într-un timp atât de scurt, ar fi fost nevoie de o presiune selectivă foarte puternică.

Care a fost factorul care a determinat acest fenomen? De vreme ce în Peninsula Iberică nu se punea problema lipsei de soare şi a carenţei de vitamina D, cercetătorii suedezi au elaborat o altă explicaţie.

După părerea lor, gena persistenţei lactozei a conferit oamenilor care o aveau un avantaj evolutiv în perioadele de foamete.

Deşi mulţi fermieri preistorici din Europa nu puteau tolera laptele dulce, puteau totuşi consuma produse lactate fermentate, precum iaurt sau brânză, deoarece fermentarea transformă lactoza din lapte în alţi compuşi.

Dar, în perioadele de foamete determinată de recoltele slabe, rezervele de produse lactate fermentate se epuizau rapid. În aceste condiţii, aveau un avantaj cei care puteau consuma lapte dulce; ceilalţi, dacă totuşi ar fi băut lapte dulce, cu conţinut mare de lactoză, ar fi avut simptome digestive, precum diareea; iar diareea, la indivizi deja malnutriţi, ar fi avut consecinţe grave, putând duce la deces. 

Aşadar, episoadele de foamete ar fi reprezentat un factor de selecţie naturală foarte puternic, care a favorizat supravieţuirea celor ce prezentau gena persistenţei lactazei, ceea ce explică de ce această mutaţie a supravieţuit până azi, în proporţie destul de mare, în diferite populaţii ale lumii.

Sursa: Science Daily

Cele mai noi articole
Mai multe state americane ridică restricțiile COVID-19, în ciuda avertismentelor experților
Mai multe state americane ridică restricțiile COVID-19, în ciuda avertismentelor experților
Avertisment pentru utilizatorii de carduri. Cea mai recentă metodă de fraudă cibernetică
Avertisment pentru utilizatorii de carduri. Cea mai recentă metodă de fraudă cibernetică
Epava navei Elgin, care transporta sculpturi din Parthenon, dezvăluie tot mai multe secrete
Epava navei Elgin, care transporta sculpturi din Parthenon, dezvăluie tot mai multe secrete
Baarack, berbecul merinos acoperit de 35 de kilograme de lână
Baarack, berbecul merinos acoperit de 35 de kilograme de lână
Cercetătorii cred că unele găuri negre ar fi capabile să se hrănească cu stele de la interior
Cercetătorii cred că unele găuri negre ar fi capabile să se hrănească cu stele de la interior
Decizia președintelui companiei miniere Rio Tinto după distrugerea unui sit arheologic
Decizia președintelui companiei miniere Rio Tinto după distrugerea unui sit arheologic
Boeing și Forțele Aeriene australiene anunță primul zbor al unui avion de luptă fără pilot
Boeing și Forțele Aeriene australiene anunță primul zbor al unui avion de luptă fără pilot
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19, atrăgător pentru țările din Europa de Est
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19, atrăgător pentru țările din Europa de Est
Microsoft acuză un grup chinez de atacuri cibernetice
Microsoft acuză un grup chinez de atacuri cibernetice
Medicul Mihai Craiu explică de ce nu se pot face ore de sport în sală, fără mască
Medicul Mihai Craiu explică de ce nu se pot face ore de sport în sală, fără mască
Apophis, asteroidul potențial periculos  care va trece pe lângă Pământ, a fost observat de astronomii gălățeni
Apophis, asteroidul potențial periculos  care va trece pe lângă Pământ, a fost observat de astronomii gălățeni
Un paleontolog ungur a redescoperit un sit unic al dinozaurilor din Transilvania. Acolo a trăit și Magyarosaurus dacus
Un paleontolog ungur a redescoperit un sit unic al dinozaurilor din Transilvania. Acolo a trăit și Magyarosaurus dacus
Un peisaj straniu cu dungi, apărut în solul din Rusia, i-a nedumerit pe cercetătorii de la NASA
Un peisaj straniu cu dungi, apărut în solul din Rusia, i-a nedumerit pe cercetătorii de la NASA
O terapie controversată cu celule stem a ajutat 13 pacienți cu leziuni ale măduvei spinării
O terapie controversată cu celule stem a ajutat 13 pacienți cu leziuni ale măduvei spinării
Adunarea resturilor de vaccin COVID-19 din mai multe flacoane este contraindicată
Adunarea resturilor de vaccin COVID-19 din mai multe flacoane este contraindicată
”Domnule Watson, vino aici. Vreau să te văd” – acestea au fost primele cuvinte rostite la un telefon. Acum, miliarde de oameni au unul – FOTO+VIDEO
”Domnule Watson, vino aici. Vreau să te văd” – acestea au fost primele cuvinte rostite la un telefon. ...
Premieră istorică în Republica Moldova. A fost făcut primul vaccin împotriva COVID-19
Premieră istorică în Republica Moldova. A fost făcut primul vaccin împotriva COVID-19
Se fac liste de așteptare pentru vaccinare anti-Covid
Se fac liste de așteptare pentru vaccinare anti-Covid