Home » D:News » Ne vor creşte membrele la loc? Mecanismul genetic de regenerare a cozii la şopârle ar putea fi aplicat şi la oameni

Ne vor creşte membrele la loc? Mecanismul genetic de regenerare a cozii la şopârle ar putea fi aplicat şi la oameni

Publicat: 22.08.2014
Cercetătorii au identificat genele responsabile de regenerarea cozii în cazul unor specii de şopârle, reuşita deschizând calea pentru aplicarea cunoştinţelor în domeniul medical uman, astfel încât, în timp, să se ajungă la regenerarea ţesuturilor umane, scrie dailymail.co.uk.

O echipă de cercetători de la Universitatea de stat din Arizona a studiat mecanismul genetic prin care o specie de şopârlă verde, Anolis carolinensis, îşi regenerează coada, după ce aceasta este desprinsă de corp în momentul în care animalul este atacat de un prădător. Specialiştii cred că înţelegerea modului de funcţionare a acestui mecanism genetic poate fi foarte utilă în medicina umană, care ar putea pune la punct metode prin care organismul uman să îşi poată regenera ţesuturi nervoase şi musculare.

O specie de şopârlă verde, Anolis carolinensis, îşi regenerează coada, după ce aceasta este desprinsă de corp în momentul în care animalul este atacat de un prădător    (Foto: Joel Robertson)O specie de şopârlă verde, Anolis carolinensis, îşi regenerează coada, după ce aceasta este desprinsă de corp în momentul în care animalul este atacat de un prădător

„Şopârlele şi oamenii împart, în esenţă, aceleaşi instrumente genetice. Aceste animale sunt cele mai apropiate de oameni, din punct de vedere genetic, dintre speciile care îşi pot regenera organe întregi. Am descoperit ca aceste şopârle activează o serie de cel puţin 326 de gene, în anumite regiuni ale cozii regenerate, inclusiv gene implicate în dezvoltarea embrionară, vindecarea rănilor şi răspunsul la semnale hormonale”, a declarat şeful echipe de cercetători, profesorul Kenro Kusumi.

Şi alte animale, precum salamandrele, mormolocii şi peştii, îşi pot regenera cozile şi, uneori, chiar membre întregi. Toate folosesc ceea ce specialiştii numesc „calea Wnt”, care furnizează semnalele moleculare necesare controlului celulelor suşă din mai multe tipuri de ţesut, inclusiv în creier, foliculii piloşi şi vasele sangvine.

Însă, în cazul şopârlelor, cercetătorii au descoperit existenţa unui model unic de creştere a ţesutului, distribuit pe întreaga zonă a cozii.

„Creşterea unei noi cozi nu este un proces instant. Şopârlelor le ia peste 60 de zile să-şi regenereze o coadă perfect funcţională. O structură complexă de celule care se dezvoltă, dând naştere ţesuturilor, apare într-un număr de locuri de-a lungul cozii”, a explicat Elizabeth Hutchins, specialistă care a participat la studiul publicat Public Library of Science One.

Cercetătorii au reuşit identificarea clară a genelor implicate în procesul de regenerare, iar acum atenţia se îndreaptă spre studierea aceloraşi gene, dar, de data aceasta, în cazul oamenilor. „Urmând reţeta genetică de regenerare prezentă la şopârle şi utilizând aceleaşi gene din celulele umane, ar putea fi posibil să regenerăm cartilagii, muşchi sau chiar ţesut nervos”, a mai spus profesorul Kusumi.

Surse: Mediafax, Daily Mail, Universitatea din Arizona

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ziua de 9 iulie a fost cu 1,3 milisecunde mai scurtă, dar astronomii spun că urmează încă două zile mai scurte
Ziua de 9 iulie a fost cu 1,3 milisecunde mai scurtă, dar astronomii spun că urmează încă două zile mai scurte
Prima Constituţie română elaborată fără influenţă străină
Prima Constituţie română elaborată fără influenţă străină
Ce spune Elon Musk despre laudele la adresa lui Hitler din partea chatbotului Grok?
Ce spune Elon Musk despre laudele la adresa lui Hitler din partea chatbotului Grok?
O sticlă aruncată în Oceanul Atlantic a fost găsită după 13 ani. Ce mesaj conținea?
O sticlă aruncată în Oceanul Atlantic a fost găsită după 13 ani. Ce mesaj conținea?
Kim Jong Un, dat în judecată de o femeie care a dezertat din Coreea de Nord
Kim Jong Un, dat în judecată de o femeie care a dezertat din Coreea de Nord
Care a fost sporul natural în luna mai 2025
Care a fost sporul natural în luna mai 2025
Cum să reacționezi la vești neplăcute și cum să le transmiți cu empatie
Cum să reacționezi la vești neplăcute și cum să le transmiți cu empatie
ADN-ul neanderthalian ar putea fi cauza unor malformații cerebrale moderne
ADN-ul neanderthalian ar putea fi cauza unor malformații cerebrale moderne
Astronomii au descoperit o stea bizară în constelația Pegasus
Astronomii au descoperit o stea bizară în constelația Pegasus
Astronomii se întreabă dacă nu cumva galaxia noastră există într-un vid enorm
Astronomii se întreabă dacă nu cumva galaxia noastră există într-un vid enorm
Viața a existat în Oceanul Arctic chiar și în erele glaciare, a descoperit o echipă internațională de cercetători
Viața a existat în Oceanul Arctic chiar și în erele glaciare, a descoperit o echipă internațională de cercetători
Un studiu a infirmat o veche teorie despre Insula Paștelui
Un studiu a infirmat o veche teorie despre Insula Paștelui
Mistere istorice, recorduri literare, fapte neașteptate: Cea mai rară carte din lume. Prima carte comandată pe Amazon. Cel mai tradus autor
Mistere istorice, recorduri literare, fapte neașteptate: Cea mai rară carte din lume. Prima carte comandată pe Amazon. ...
Postura care conferă încredere: mit sau realitate?
Postura care conferă încredere: mit sau realitate?
Visul nomadului digital: Libertate autentică sau iluzie modernă?
Visul nomadului digital: Libertate autentică sau iluzie modernă?
Tinerii din Generația Z schimbă regulile consumului și economisesc mai mult
Tinerii din Generația Z schimbă regulile consumului și economisesc mai mult
Scânteia de la Sarajevo și cascadoria unei catastrofe: Cum asasinarea lui Franz Ferdinand a aprins Marea Conflagrație
Scânteia de la Sarajevo și cascadoria unei catastrofe: Cum asasinarea lui Franz Ferdinand a aprins Marea Conflagrație
Pentru prima dată, cercetătorii de la Large Hadron Collider desfășoară coliziuni cu oxigen
Pentru prima dată, cercetătorii de la Large Hadron Collider desfășoară coliziuni cu oxigen