Cum vor fi salvate bisericile de lemn din România, incluse pe lista „celor mai periclitate 7 situri” din Europa?

Experţii principalei organizaţii europene de patrimoniu din Europa, Europa Nostra, şi ai Institutului Băncii Europene de Investiţi au venit în România pentru o misiune de trei zile privind salvarea bisericilor de lemn din nordul Olteniei şi sudul Transilvaniei incluse în lista „Celor mai periclitate 7 situri” din Europa în 2014, ca urmare a unei nominalizări făcute de Fundaţia Pro Patrimonio.

„Nu este o mândrie să fii nominalizat printre siturile cele mai periclitate, ar fi fost mai bine să nu existe situri periclitate, pe de-o parte. Pe de altă parte, trebuie să ştiţi că vizibilitatea pe care o dă acest titlu, să fii nominalizat în cele 7 situri periclitate din Europa (…) înseamnă să fii vizibil. Să fii vizibil înseamnă la un moment dat să poţi să ai conexiuni şi conexiunile acestea să te ajute să procuri fonduri, specialişti, să fii introdus la un moment dat într-un program naţional sau internaţional. Deci, este un lucru foarte important”, a declarat arhitectul Şerban Sturdza, la o conferinţă de presă care a avut loc joi, la sediul Ordinului Arhitecţilor din România.

• „Străzi deschise” weekendul 20 și 21 aprilie: O nouă zonă din București devine pietonală
• Prețul petrolului și al aurului a crescut după loviturile asupra Iranului

Herman Fabini, membru al consiliului ştiinţific al Europa Nostra, şi Peter Bond, reprezentantul Institutului Băncii Europene de Investiţii au participat la această misiune. Jan Kurek, un expert recunoscut în arhitectura religioasă şi construcţii, profesor asociat la Universitatea de tehnologie din Cracovia, a participat, de asemenea, la vizită.

Domeniile de cercetare în care s-a specializat includ construcţiile din lemn, clădirile istorice din lemn, tehnologia clădirilor, fizica clădirilor şi arhitectura ecologică. Vicepreşedintele Fundaţiei Pro Patrimonio, arhitectul Şerban Sturdza, şi arhitectul Raluca Munteanu au reprezentat ONG-ul partener.

La conferinţa de presă de joi au participat Şerban Sturdza, Peter Bond şi Jan Kurek. Aceştia au vorbit despre programul „Cele mai periclitate 7 situri”, care a fost lansat în ianuarie 2013 de Europa Nostra, alături de Institutul Băncii Europene pentru Investiţi, ca partener fondator, şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, ca partener asociat.

Cu acest nou program de lobby, organizaţia doreşte nu numai să identifice cele mai ameninţate monumente şi situri din Europa, dar şi să lanseze un apel la acţiune. Prin echipele multidisciplinare de experţi care sunt trimise pentru a vizita siturile selectate împreună cu partenerii locali, Europa Nostra încearcă să contribuie la găsirea de soluţii viabile şi sustenabile pentru viitor.

De asemenea, s-a discutat despre proiectul „60 de biserici din lemn”, care are ca obiectiv salvarea şi conservarea patrimoniului rural din nordul Olteniei şi sudul Transilvaniei, reprezentat de bisericile de lemn de cimitir, parţial sau total abandonate, toate clasate ca monumente istorice, datate între secolele al XVII – XIX-lea. Proiectul a fost iniţiat în 2009 de arhitectul Şerban Sturdza şi se desfăşoară cu ajutorul a peste 100 de tineri cu profesii diferite, majoritatea voluntari.

Despre numele proiectului, Şerban Sturdza a declarat: „Este un nume generic. În fiecare dintre aceste regiuni sunt între 50 şi 80 de biserici de lemn şi noi am ales cifra de 60 ca să dăm o imagine asupra importanţei lor ca grup, nu ca obiect individual şi ca elemente care fac parte dintr-un peisaj cultural foarte important. Indiferent cât de mult va dura această acţiune, cifra de 60 nu se va schimba (…), pentru că de fiecare dată intră o altă biserică în acest program, pentru că sunt foarte multe care mai aşteaptă şi au nevoie de intervenţii”, a declarat arhitectul Şerban Sturdza.

Totodată, acesta a precizat că „60 de biserici de lemn” nu este un program de cult, ci este un program cultural. ” Nu este un program care vizează însă numai partea culturală, pictură şi arhitectură în biserică sau peisaj, vizează şi comunităţile, pentru că degeaba – s-a observat asta – restaurezi sau conservi o clădire, indiferent că eşti în sat sau în oraş, dacă comunitatea nu este interesată”, a completat acesta, spunând că echipa merge şi face intervenţii doar acolo unde preotul şi comunitatea cer acest lucru.

Acesta a precizat că au fost vizitate bisericile de lemn din satele Boz, Târnăviţa, Almaşu Mic şi Urşi, ca exemple reprezentative pentru problemele cu care se confruntă aceste clădiri. În timpul vizitelor au avut loc discuţii cu comunităţle locale, reprezentate de preoţi parohi şi primari, dar şi cu reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe şi ai direcţiilor de cultură judeţene.

Prezent la conferinţa de presă, Peter Bond a spus că există o moştenire unică în România, care riscă să se piardă şi acest lucru ar fi „trist”, nu doar pentru România, ci pentru Europa. Acesta a spus că iniţiativa este una foarte bună şi ar trebui sprijinită.

La rândul său, Jan Kurek a spus că problemele bisericilor de lemn se regăsesc şi în Germania, Franţa, Scandinavia. Acesta este de părere că bisericile trebuie folosite, astfel că acelea care sunt periclitate trebuie restaurate.

Totodată, Şerban Sturdza a spus că, până în prezent, fondurile au venit numai de la persoanele private, întrucât în programul de restaurare care se face în fiecare an sunt foarte multe necesităţi şi foarte puţini bani, încât „aceste bisericuţe, cu toate că sunt monumente istorice, deci recunoscute ca valori, sunt considerate mai puţin importante”.

„Până acum, Guvernul României nu a dat fonduri pentru acest proiect, deci ele vin numai de la persoane private: donaţii sau muncă directă, contribuţii”, a mai spus Şerban Sturdza, precizând că este o acţiune care se va desfăşura lent, pentru că fondurile „vin încet”.

„Noi am făcut o serie întreagă de demersuri. Aceste demersuri totdeauna s-au îndreptat către instituţiile responsabile şi anume Ministerul Culturii, în primul rând, şi Biserica Ortodoxă Română. Până acum, din păcate, rezonanţa a fost la nivel local, eventual. Asta înseamnă poate populaţia de acolo, poate un responsabil de la Patrimoniu sau un preot din comunitate, dar nu a depăşit acest nivel”, a spus Şerban Sturdza.

Acesta a mai spus că au colaborat la un moment dat cu Ministerul Dezvoltării, „unde au fost câteva iniţiative de dat bani, care nu s-au finalizat, banii întorcându-se din nou la Guvern”. Apoi, au încercat să colaboreze cu Ministerul Agriculturii.

Europa Nostra reprezintă Federaţia Europeană a organizaţiilor de patrimoniu. Acoperind 42 de ţări din Europa şi din lume, organizaţia este vocea societăţi civile care se angajează să protejeze şi să promoveze patrimoniul cultural şi natural al Europei. Fondată în 1963, la Paris, Europa Nostra are sediul central la Haga şi un birou la Bruxelles.

Reţeaua sa paneuropeană cuprinde 250 de ONG-uri, cu peste cinci milioane de membri, 150 de organizaţii publice şi companii private şi 1.200 de membri individuali. Europa Nostra coordonează campanii pentru a salva monumente, situri şi peisaje pe cale de dispariţie, celebrează excelenţa printr-un sistem de premiere în parteneriat cu Comisia Europeană şi încearcă să influenţeze politicile europene şi naţionale cu privire la patrimoniu. Plácido Domingo, renumitul cântăreţ de operă, este preşedintele Europa Nostra.

Banca Europeană de Investiţii este instituţia de împrumut pe termen lung a Uniunii Europene deţinută de statele membre. Pune la dispoziţie pe termen lung fonduri pentru investiţii solide pentru a contribui la obiectivele politice ale UE.

Institutul Băncii Europene de Investiţii promovează iniţativele europene pentru binele comun. A fost creat ca parte a Grupului European de Investiţii Bancare în ianuarie 2012, cu scopul de a acţiona ca un catalizator pentru activităţile de cercetare culturală, educaţională şi socială îndreptate spre dezvoltarea economică şi socială în Europa.

Pro Patrimonio Foundation este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în Marea Britanie şi Franţa, înfiinţată în anul 2000 de arhitectul Şerban Cantacuzino. Principalele obiective sunt salvarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului construit, lobby pentru protejarea acestuia, sprijin pentru restaurarea şi valorificare sustenabilă a clădirilor şi siturilor istorice, promovarea meşteşugurilor şi tehnicilor tradiţionale din construcţii. Prin proiectele şi activităţile sale, Fundaţia Pro Patrimonio susţine ideea că patrimoniul este responsabilitatea fiecărui cetăţean şi constituie un element formator al identităţi sociale. În prezent, fundaţia are peste 100 de voluntari, în special tineri, care se implică în proiectele destinate salvării patrimoniului, educării şi conştientizării în rândul populaţei.

Ordinul Arhitecţilor din România este o organizaţie profesională, apolitică, de interes public, autonomă şi independentă. Ordinul are rolul de a reprezenta şi ocroti, la nivel naţional şi internaţional, interesele profesiei de arhitect.

Sursa: Mediafax