Probleme cu robotul Philae, după coborârea pe cometă. Riscă să alunece în spaţiu (VIDEO)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Robotul european Philae nu este bine ancorat pe nucleul Cometei Ciurimov-Gherasimenko, iar echipa Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) va încerca reactivarea captatoarelor, pentru a se evita riscul desprinderii şi ajungerea în spaţiu, relatează Reuters.

Robotul a sărit câteva sute de metri pe suprafaţa cometei, imediat după coborâre, riscând astfel să alunece în spaţiu.

Captatoarele destinate ancorării robotului Philae de solul cometei nu au funcţionat corespunzător, a anunţat Agenţia Spaţială Europeană.

Agenţia Spaţială Europeană analizează opţiunile avute la dispoziţie pentru reactivarea captatoarelor, în încercarea de a se evita riscul alunecării robotului Philae în spaţiul cosmic.

„Avem semnale potrivit cărora captatoarele nu s-au activat corespunzător, ceea ce înseamnă că am coborât pe un obiect aflat în mişcare, dar nu suntem ancoraţi”, a declarat Stephan Ulamec, coordonatorul departamentului responsabil de aterizarea robotului Philae.

„Analizăm situaţia. Nu ştim cu exactitate unde şi cum s-a plasat robotul. Peste câteva ore, vom avea mai multe date”, a adăugat Ulamec, citat de AFP.

Robotul european Philae s-a plasat, miercuri, pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko, realizând astfel o premieră în istoria spaţială, a anunţat Agenţia Spaţială Europeană (ESA). „Am ajuns pe cometa Ciurimov-Gherasimenko. Suntem foarte fericiţi!”, a declarat la câteva minute după ora 16.00 GMT (18.00 – ora României) Andrea Accomazzo, directorul de zboruri spaţiale al misiunii Rosetta, de la Centrul european pentru operaţiuni spaţiale (ESOC) din cadrul ESA, aflat în oraşul german Darmstadt.

Misiunea spaţială Rosetta, din care face parte robotul-laborator Philae, constă în recoltarea unor eşantioane de pe această cometă, care vor fi ulterior analizate şi ar putea oferi o serie de informaţii interesante despre originea Sistemului Solar şi chiar despre modul în care a apărut viaţa pe Terra.

După o aşteptare de şapte ore, în timpul cărora Philae a coborât, în cădere liberă, spre cometă, plasarea robotului pe acest corp ceresc a fost realizată „cu delicateţe”, a precizat ESA.

Semnalul radio care a confirmat plasarea robotului pe Cometa Ciurimov-Gherasimenko a ajuns pe Terra la ora 16.03 GMT. „Este un pas mare pentru civilizaţia umană”, a declarat la rândul său Jean-Jacques Dordain, directorul general al ESA.

„Suntem primii care am realizat această reuşită ştiinţifică şi acest merit va rămâne al nostru pentru totdeauna”, a adăugat el. Legătura dintre sonda Rosetta şi robotul Philae a fost restabilită aşa cum era prevăzut, miercuri, la aproximativ două ore după separarea lor.

Coordonatorii Misiunii Rosetta, o sondă care călătoreşte de 10 ani în spaţiu, aflată la o distanţă de 511 milioane de kilometri de Terra, au aprobat miercuri dimineaţă demararea operaţiunii de desprindere a robotului-laborator Philae, care are o greutate de 100 kilograme.

Lansat la o distanţă de circa 20 de kilometri de cometă, Philae a avut nevoie de o cădere liberă de şapte ore pentru a se poziţiona pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko – o realizare tehnologică reuşită în premieră de un vehicul spaţial creat de oameni. Situl ales pentru această operaţiune periculoasă, denumit Agilka, este o zonă cu o suprafaţă de aproximativ 1 kilometru pătrat, aflată pe un mic lob al nucleului cometei.

Robotul Philae s-a plasat pe cometă deplasându-se cu 3,5 kilometri pe oră, în timp ce cometa se deplasează prin spaţiu cu viteza de 18 kilometri pe secundă. În timpul coborârii spre cometă, Philae nu a rămas inactiv: a realizat mai întâi câteva fotografii cu însoţitoarea lui, sonda Rosetta, care l-a transportat vreme de 10 ani în această călătorie spaţială. Apoi, Philae a realizat câteva fotografii şi cu locul în care s-a plasat pe cometă.

Următoarele 60 de ore, în timpul cărora Philae va funcţiona pe baza bateriei sale, sunt decisive pentru ştiinţă. Dincolo de această reuşită de ordin tehnologic, Philae are misiunea de a căuta pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko „Graalul astrofizicienilor”: molecule organice care au putut să joace în trecut un anumit rol în apariţia vieţii pe Terra, întrucât cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. „Ne-am fixat ca obiectiv ca în următoarele 60 de ore fiecare instrument (de la bordul robotului Philae, n.r.) să lucreze cel puţin o dată la maximul posibilităţilor sale”, a declarat Jean-Pierre Bibring, coordonatorul ştiinţific al misiunii.

După aceea, Philae va funcţiona pe baza unui sistem secundar de baterii, încărcabile cu ajutorul unor mici panouri solare. După ce Philae se va ancora pe suprafaţa cometei, va începe imediat să studieze nucleul, timp de două zile şi jumătate, perioadă în care va efectua analize ştiinţifice. Apoi, ritmul de lucru va fi determinat de reîncărcarea bateriilor. Dacă totul va funcţiona aşa cum a fost programat, Philae ar trebui să funcţioneze până în luna martie, fiind condamnat „să moară de cald”, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta, care a parcurs deja 6,5 miliarde de kilometri şi a fost prima sondă care a ajuns pe orbita unei comete, îşi va continua misiunea de „însoţitoare” a cometei Ciurimov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursa: Mediafax