Avertismentul unui expert pneumolog: În fumul de ţigară există substanţe radioactive

“Pacienţii mei fumează propriu-zis de la vârsta de 18-20 ani, dar încep să cocheteze cu ţigara de la 14-16 ani. Recordman-ul meu, în sens negativ evident, este un pacient care fumează de la 6 ani. Am, de asemenea, un pacient ce fumează de la 8 ani şi care are funcţia pulmonară redusă cu 80% faţă de normal, la vârsta actuală de 40 ani. Vârsta de începere a fumatului depinde şi de condiţiile socio-economice: cu cât ele sunt mai precare, cu atât vârsta este mai timpurie”, descrie tabloul sumbru al acestui obicei medicul primar pneumolog Laura Cardoş, din cadrul spitalului Onco Card.

Iniţial, fumul de ţigară irită şi inflamează căile aeriene. În timp, scade imunitatea şi creşte riscul infecţiilor, bolilor dermatologice şi pe cel al celor cardiovasculare. Apoi, treptat, în ani, apar distrugerile iremediabile de la nivelul plămânilor. Nicotina, monoxidul de carbon şi gudronul sunt doar câteva dintre substanţele chimice care compromit structurile celulare ale plămânilor.

“90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, adică apar la fumători. Substanţele toxice din fumul de ţigară produc treptat modificări ale ADN-ului celular, având efecte mutagene, care determină apariţia cancerului pulmonar. Riscul îmbolnăvirilor este direct proporţional cu numărul de ţigări fumate pe zi, dar şi cu numărul anilor de fumat. Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumează 20 ţigări pe zi comparativ cu cei care fumează o ţigară pe zi. În fumul de ţigară, există substanţe radioactive (de exemplu, plutoniu), care determină transformarea celulelor normale în celule canceroase. Fumul de ţigară conţine peste 4000 de compuşi chimici, dintre care 50 de compuşi sunt dovediţi a fi cancerigeni. Totodată, riscurile sunt mai mari în cazul consumării ţigărilor fără filtru decât al celor cu filtru”, adaugă medicul Laura Cardoş (foto).

 

Anual, fumatul ucide în lume peste 7 milioane de persoane, iar dintre acestea aproape 900 de mii sunt fumători pasivi.

 

“În momentul inhalării din ţigară, doar 15% din fumul aspirat rămâne în plămânii fumatorului activ, iar restul de 85% este eliminat la exterior şi este inhalat de nefumători, în mod egal cu cei care fumează. Aceasta presupune anumite riscuri, cum ar fi: risc crescut de accident cardio-vascular, cu peste 25% mai mare la fumătorii pasivi decât la cei neexpuşi fumului de ţigară şi risc de apariţie a cancerului pulmonar, cu 30% mai mare în cazul fumătorilor pasivi faţă de nefumători”, avertizează specialistul Onco Card

 

Dacă o persoană renunţă la fumat, muşchiul inimii şi vasele de sânge îşi revin la un an după încetarea consumului de tutun. Plămânii nu-şi mai revin niciodată, deşi riscul de cancer pulmonar se reduce treptat, în 15 ani. Însă acesta rămâne mult mai mare decât la persoanele care nu au fumat niciodată.

 

“Cancerul pulmonar a devenit una din principalele cauze mondiale de deces. Cancerul pulmonar este o tumoră de extremă gravitate, în care simptomele apar tardiv, evoluând asimptomatic, adica „mut”, în majoritatea cazurilor. Mai puţin de o treime din cazuri sunt, la momentul diagnosticului, într-o etapă terapeutica utilă, în general, supravieţuirea fiind de 6-18 luni şi doar aproximativ 20% din pacienţi trăiesc mai mult de 1 an. În momentul diagnosticului, 55% dintre pacienţi au metastaze, circa 30% au boala extinsă loco-regional şi doar 15% au stadiu de boală localizat/limitat”, descrie medicul Laura Cardoş una dintre cele mai grave boli oncologice.

 

Deşi există şi fumători care nu fac cancer, ei se pot considera norocoşi pentru că au teren genetic care-i fereşte de boală. Însă nu acelaşi lucru se poate spune despre copiii expuşi la fumul de ţigară: aceştia se îmbolnăvesc mai des de bronşită, astm bronşic, pneumonie, otită medie, afecţiuni dermatologice şi au întârzieri în dezvoltarea creierului.