Rămăşiţele pământeşti ale lui Stephen Hawking, îngropate lângă cele ale lui Newton şi Darwin

Informaţia a fost făcută publică de reprezentanţii mănăstirii, marţi, scrie Mediafax.

Anterior, familia astrofizicianului a anunţat că funeraliile vor avea loc pe 31 martie, de la ora 13.00 GMT, la Biserica Great St Mary de la Universitatea Cambridge, la mică distanţă de Colegiul Gonville and Caius, unde a lucrat Hawking vreme de peste 52 de ani. După funeralii, va fi organizată o reuniune privată la Colegiul Trinity.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Hawking, comparat ca savant cu Albert Einstein şi Isaac Newton, a murit la vârsta de 76 de ani, pe 14 martie. Savantul, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat rapid de la începutul anului, a murit în locuinţa sa din Cambridge, în linişte.

Hawking era ateu, dar Lucy, Robert şi Tim Hawking, copiii săi, au transmis că funeraliile vor include şi elemente tradiţional religioase şi vor reflecta „amplitudinea şi diversitatea vieţii”.

John Hall, decan de Westminster, a declarat: „Este total potrivit ca rămăşiţele profesorului Stephen Hawking să fie înhumate la mănăstire, lângă cele ale respectabililor colegi savanţi. Credem că este vital ca ştiinţa şi religia să conlucreze pentru a afla răspunsuri la marile întrebări privind misterele vieţii şi universului”.

Newton a fost înmormântat la mănăstire în 1727, iar Darwin, lângă el, în 1882. Printre alţi faimoşi savanţi ale căror morminte se află la mănăstire se numără expertul în fizică atomică Ernest Rutherford, care a murit în 1937, şi Joseph John Thomson, recompensat cu premiul Nobel pentru fizică în 1906, decedat în 1940.

La aceeaşi mănăstire sunt îngropaţi mai mulţi regi, câteva regine şi opt premieri britanici.

Cea mai recentă personalitate înhumată la Westminster Abbey a fost actorul Laurence Olivier, în 1989.

Născut pe 8 ianuarie 1942 – la 300 de ani de la moartea părintelui ştiinţei moderne Galileo Galilei -, Stephen Hawking a fost ferm convins că fizica este destinul său.

Însă soarta i-a jucat lui Hawking o festă crudă. Suferind de scleroză laterală amiotrofică (denumită şi boala Lou Gehrig), o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 21 de ani, Stephen Hawking a fost, timp de peste 50 de ani, imobilizat într-un scaun cu rotile şi comunica prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal.

Pacienţii diagnosticaţi cu boala de care suferea Stephen Hawking trăiesc, în medie, trei ani, numai 10% dintre aceştia reuşind să supravieţuiască mai mult de 10 ani. Cu toate acestea, celebrul fizician a reuşit să depăşească cu mult speranţele medicilor.

Profesorul i-a îndemnat pe toţi oamenii cu dizabilităţi fizice să se concentreze asupra lucrurilor pe care le pot face şi să nu regrete lucrurile pe care nu pot să le facă.

Stephen William Hawking a fost, însă, departe de a fi normal, fiind dotat cu o minte strălucitoare. A fost fascinat de natura Universului, de modul în care s-a format şi cum ar putea acesta să sfârşească. „Scopul meu este simplu”, a scris acesta. „Este înţelegerea completă a Universului, de ce este aşa cum este şi de ce există”, a explicat fizicianul.

Mare parte din munca sa ştiinţifică a avut în centru o unificare a teoriei relativităţii – natura spaţiului şi timpului – şi a celei cuantice – modul în care se comportă cele mai mici particule din Univers – pentru a explica crearea Universului şi principiile care îl guvernează.

În 1974, Stephen Hawking a devenit, la vârsta de 32 de ani, cel mai tânăr membru al celei mai prestigioase asociaţii ştiinţifice din Marea Britanie, The Royal Society.

În 1979, a fost numit şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, unde s-a mutat de la Universitatea Oxford pentru a studia astronomia şi cosmologia teoretică. În secolul al 17-lea, acest post a fost deţinut de Isaac Newton.

Geniul lui Hawking i-a adus celebritatea mondială, fiind cunoscut ca un comunicator strălucitor, dedicat popularizării ştiinţei.

Volumul „Scurtă istorie a timpului”, una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, lansat în 1988, a încercat să explice populaţiei largi teoriile fundamentale ale Universului.

A fost urmat, în 2001, de cartea „Universul într-o coajă de nucă/ The Universe in a Nutshell”.

În 2007, Hawking a publicat o carte pentru copii, „George şi codul indescifrabil/ George’s Secret Key to the Universe”, împreună cu Lucy, fiica sa, prin care a încercat să explice modul în care funcţionează Sistemul Solar, asteroizii, găurile negre şi alte corpuri cereşti.

Cartea sa intitulată „The Grand Design”, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

Hawking a intrat şi în cultura populară, cu apariţii speciale în producţii precum „Star Trek: The Next Generation”, „The Simpsons”, iar vocea sa a fost inclusă şi în piese ale formaţiei Pink Floyd.

În afară de dezbaterile ştiinţifice, Hawking şi-a exprimat public şi păreri despre politică. Astfel, înainte de referendumul Brexit din 2016, i-a avertizat pe liderii politici britanici asupra pericolelor de a părăsi Uniunea Europeană: „Sunt duse zilele când puteam să înfruntăm de unii singuri lumea”.

Stephen Hawking a primit de-a lungul carierei sale numeroase distincţii, printre care titlul de Comandor al Imperiului Britanic, în 1982, şi a fost, printre altele, membru al Academiei de ştiinţe americane.