Prima pagină Stiinta

Stephen Hawking nu a reuşit niciodată să răspundă la ''cea mai interesantă'' întrebare ştiinţifică

Oana Bujor 03.18.2018 | ● Vizualizări: 1656

Stephen Hawking a murit recent şi a lăsat lumii ştiinţifice extrem de multe studii importante. În afară de informaţiile extrem de importante pe care le-a lăsat moştenire, savantul a lăsat comunităţii ştiinţifice şi întrebarea ''Pot informaţiile să se piardă în univers?''. Aceasta fiind întrebarea la care savantul a lucrat în ultimii ani, dar la care nu a găsit răspuns până în momentul morţii.

În cea mai faimoasă lucrare a lui Hawking, ''Black Hole Explosions?'', publicată în urmă cu 44 de ani (1974), savantul a adăugat o nouă variantă a noţiunii de găuri negre. ''În mod normal, o gaură neagră este <<perfect rece>> deoarece absorabe totul din jur, dar nu emite nimic. Cel puţin acesta era modul în care era înţeles fenomenul la începutul anului 1970,'' a declarat fizicianul Robert McNees, din cadrul Universităţii din Chicago. 

O astfel de gaură neagră nu ar emite radiaţii sau materie, însă Hawking a adus la viaţă găurile negre. ''Atunci când Hawking a propus în 1970 efectul mecanicii cuantice, el a descoperit că, în principiu, găurile negre sunt obiecte termice cu o anumită temperatură care emit radiaţii. Aşadar, dacă acestea emit radiaţii, masa lor scade şi, precum a descoperit savantul, atunci când acestea se micşorează temperatura lor creşte, iar radiaţiile emise devin tot mai puternice,'' a declarat McNees. 

În cele din urmă, gaura neagră ar putea să dispară complet sau să se micşoreze la o dimensiune infimă. Însă exact acest lucru lipseşte din teoria lui Hawking, ultima etapă din viaţa unei găuri negre. ''Problema, conform calculelor lui Hawking, este că radiaţia este perfect termică. Aceasta nu ar reţine în acest caz nicio informaţie despre starea materialului care a dus la formarea găurii negre, iar acest lucru ar viola o lege fundamentală din mecanica cuantică,'' notează McNees. 



Principiul mecanicii cuantice sugerează că viitorul şi trecutul oricărei particule pot fi aflate prin intermediul unor evenimente probabile. Dar dacă o gaură neagră eliberează un număr nedefinit de particule cu tot cu informaţiile din interiorul lor, fundamentul principiului nu poate exista. 

''Fizicienii numesc acest lucru <<paradoxul informaţiilor găurilor negre>> şi încearcă să rezolve problema din momentul în care a fost descoperită iniţial,'' a adăugat McNees. 

Una dintre cele mai controversate lucrări ale lui Hwking a fost cea în care sugera că găurile negre, după cum au fost definite iniţial, nici nu ar trebui să existe. Însă acestea nu au fost ultimele cuvinte ale lui Hawking. În 2016, savantul publica o lucrare alături de fizicienii Malcolm Perry (Universitatea din Cambridge) şi Andrew Strominger (Universitatea Harvard) denumită ''Soft Hair on Black Holes''. Cercetătorii notau în lucrare că găurile negre ar fi înconjurate de particule ''moi'' cu energie zero. Aceşti perişori, după cum i-au numit cercetătorii, ar deţine informaţiile eliminate de particulele emise de găurile negre. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: